Textul unei relatări publicată de radiochisinau.md trage concluzia că victoria lui Volodimir Zelenski la alegerile prezidențiale din Ucraina va aduce cel mai probabil o schimbare în relația bilaterală Chișinău-Kiev, nu însă una radicală. Analistul citat este fostul viceministru de externe, Andrei Popov, care subliniază că până în prezent relația dintre cele două țări s-a bazat pe interesul comun în reglementarea conflictului transnistrean, dar și pe relația personală a lui Petro Poroșenko cu guvernarea de la Chișinău. El crede că nu vor fi schimbări majore în relația moldo-ucraineană până la alegerile parlamentare din toamnă de la Kiev. „Președintele Poroșenko a însușit dosarul R. Moldova și transnistrean timp de decenii, Volodimir Zelenski e novice și va trebui să pătrundă mai întâi în dosarele prioritare de politică internă și marile teme de politică externă și în aceste condiții cred că va lăsa ca relația cu Moldova să meargă pe linia ei inerțială, setată de guvernarea și președintele precedent,” crede Popov.
Odată cu plecarea din funcţie a lui Petro Poroşenko, liderul PDM, Vlad Plahotniuc, pierde un aliat în Ucraina. Este concluzia deputatului blocului ACUM Dumitru Alaiba publicată de acesta pe pagina sa de FB şi citată de adevarul.ro. „Indiferent de interpretări, ieri poporul ucrainean a votat covârşitor pentru o schimbare. Oamenii … văd cum alte ţări merg rapid în sus şi nu pot percepe faptul că la ei acasă asta nu e posibil”, a mai scris Dumitru Alaiba.
Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA, în prezent deputat, comentând pe Deutsche Welle (dw.com) rezultatul alegerilor din Ucraina, scoate în evidenţă un alt gând, unul simbolic, şi anume: „Vedem o lecție extrem de importantă - noul președinte al Ucrainei unește, în mod simbolic și efectiv, Estul și Vestul țării. Dacă până acum percepția generală era că Ucraina este o țară puternic fragmentată, în care Vestul este pro-occidental, iar Estul este pro-rus - un personaj care nu ține de establishment vine și spulberă acest mit”, spune Munteanu. Un alt element pe care îl subliniază e faptul că, cu prilejul victoriei lui Zelenski, „Igor Dodon își dorește foarte mult să iasă din izolarea celor doi vecini ai Republicii Moldova”, autoinvitându-se la Kiev. Referinţa e la mesajul de felicitare trimis de Dodon lui Zelenschi. Asta „nu-i va aduce neapărat un răspuns pozitiv”, crede însă Munteanu, pentru că „și Bucureștiul, și Kievul l-au respins după reacțiile pripite și negândite de acum câțiva ani, care au eliminat orice posibilitate de întrevedere oficială.”
Europarlamentarul român Siegfried Mureșan este citat de cotidianul.md spunând că miza alegerilor europarlamentare pentru cetățenii Republicii Moldova ar fi obținerea „perspectivei clare de aderare la Uniunea Europeană a Republici Moldova în următorii 5 ani”. Reprezentantul Partidului Național Liberal (PNL) din România, care şi-a lansat la Chișinău campania pentru alegerile europarlamentare sub lozinca „E timpul Basarabiei alături de România”, mai spune că asistența macrofinanciară din partea UE este la dispoziția Republicii Moldova pentru 2 ani. „Dacă până în septembrie 2019 nu vine un guvern credibil, serios, care să absoarbă acești bani, ei vor fi pierduți”, afirmă Mureșan.
În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8 la chestiunea banilor s-a referit lidera PAS, Maia Sandu. Ea a spus, citată de IPN.md, că „în bugetul pentru anul acesta au fost incluse surse de finanțare externă a deficitului, care nu se materializează. Și dacă nu se întâmplă nimic rapid, atunci nu au cum să se materializeze, pentru că programul cu Fondul Monetar Internațional expiră în toamnă”. Maia Sandu atenţionează că situația economică este complicată, însă în câțiva ani va fi și mai gravă.
Dez-oligarhizare cu suportul unui partid pro-rus e o profanare a cauzei democratice și o trădare a electoratului pro-european. De această părere este Petru Bogatu care comentează pe deschide.md discuţiile dintre PSRM şi ACUM. „Chiar nu simt Maia Sandu și Andrei Năstase că sunt penibili când speră să lupte pentru dreptate cu sprijinul Kremlinului?”, se întreabă Bogatu. O eventuală alianță între ACUM și PSRM îi amintește de înțelegerea dintre Stalin și Churchill, numită de el „documentul obraznic” prin care au fost împărțite sferele de influență în Europa Centrală și de Est.
Mold-street.com scrie că o fostă ministră şi deputată democrată a descoperit cine-i de vină pentru criza de pe piața farmaceutică. Portalul face referire la Valentina Buliga, director general al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, care spune în teza sa de doctor în ştiinţe farmaceutice, că „actualmente sistemul farmaceutic al Republicii Moldova se confruntă cu o scăderea drastică a calității serviciilor farmaceutice prin implicarea nespecialiștilor în exercitarea activității farmaceutice”. Potrivit Valentinei Buliga de vină pentru degradarea situaţiei din domeniul farmaceutic ar fi apariția "farmaciilor electronice” (on line), importul ilegal de medicamente absente pe piața farmaceutică inclusiv contrafăcute și falsificate", dar şi "pasivitatea și indiferența Asociației Farmaciștilor din Republica Moldova în ceia ce privește problemele cu care se confruntă sistemul farmaceutic". Pentru schimbarea situaţiei, fosta ministră recomandă autorităţilor "crearea bazei legislative a sistemului securității farmaceutice", şi completarea Concepției securității naționale a Republicii Moldova cu subpuncte ce s-ar referi la amenințările la sănătatea omului, inclusiv de origine farmaceutică.
Anticoruptie.md dezvăluie într-o investigație că procurorul municipiului Chișinău, Ștefan Șaptefrați, ar fi construit în mai puțin de un an o casă impunătoare în localitatea Cheltuitori din comuna Tohatin, suburbie a Capitalei. Imobilul, evaluat de experți în domeniu la câteva milioane de lei, este înscris pe numele fiicei sale, Maria, care, la fel ca și soțul ei, este funcționară publică și nu pare să aibă resurse pentru o astfel de proprietate. „Șeful Procuraturii municipale, cu salariu de funcționar public, este singurul întreținător în familie. El recunoaște că și-a ajutat fiica și susține că are destui bani ca să-și întrețină material copiii. Mai mult, casa din Tohatin, în care locuia anterior procurorul cu familia sa, nu mai apare în declarația pe venituri din 2018”, potrivit publicației.