Liderul Partidului Politic „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a declarat pentru postul TV8 că documentul care pretinde că ar fi raportul Kroll și pe care l-a publicat acum câteva zile, l-a obținut în prima noapte după ce a revenit în țară. Potrivit lui, informația a fost stocată pe un stick și i-a fost transmisă de un intermediar. Renato Usatîi spune că acea persoană i-a transmis trei dispozitive de stocare a informației, pe unul dintre aceste dispozitive se aflau toate cele trei părți ale raportului Kroll II pe care le-a făcut parțial publice. Pe celelalte două dispozitive se aflau alte informații care nu au legătură cu raportul Kroll. Renato Usatîi spune că atunci când i-au fost transmise dispozitivele nu i s-a spus că pe unul dintre acestea se află raportul companiei internaționale, dar că ar fi informații privind securitatea acestuia.
De ce a ajuns Usatîi să publice raportul Kroll și ce spune asta despre noua putere? – această întrebare și-a pus-o Alexandru Cozer, într-un editorial pentru portalul Cotidianul. Autorul notează că nedumerirea și nerăbdarea sunt la ordinea zilei printre jurnaliști, lideri de opinie, activiști civici, oameni care urmăresc cu atenție acțiunile Guvernului ce este în deplinătatea atribuțiilor deja de mai bine de o lună. „Lumea s-a întrebat însă de ce la o lună de zile după ce puterea parcă s-a schimbat în Republica Moldova, iar președintele, premierul, ministrul de interne, fac parte din nou guvernare, raportul Kroll, așteptat de toată țara deja de ani buni, este făcut public de Usatîi?”, scrie Cozer. În opinia sa, noua guvernare nu trebuia să permită ca un document atât de important să apară în spațiul public așa cum a apărut, iar ceea ce s-a întâmplat a fost o sfidare clară a noilor autorități, un act prin care s-a demonstrat lipsa de soluții a noii puteri.
Președintele Comisiei parlamentare privind frauda bancară, Alexandru Slusari, a declarat pentru Jurnal TV că reprezentanții companiei Kroll sunt dezamăgiți de lucrul organelor de anchetă din Republica Moldova. Potrivit lui, aceștia au menționat că următoarea dată vor veni în Republica Moldova dacă vor vedea voință politică reală de a recupera acești bani. „La întâlnirea cu noi, ei au spus acest lucru franc. Acesta înseamnă că timp de patru ani nu s-a întâmplat nimic aici în privința recuperării banilor. Dânșii au spus că dacă în 2015, pe urmele fierbinți ale furtului, ar fi fost întreprinse măsurile necesare de a recupera banii, dacă ar fi fost aplicat acest mecanism de rambursare a banilor, era posibil de a întoarce banii în măsură semnificativă. (...) A fost un sabotaj din partea guvernării precedente”, a declarat Alexandru Slusari.
Agenția de știri IPN citează opiniile deputaților din majoritate și opoziție parlamentară despre situația din țară. Deputatul democrat Sergiu Sîrbu spune că acțiunile actualei puteri înseamnă o răfuială politică față de toți demnitarii care au lucrat până acum. În opinia democratului, se subminează independența tuturor instituțiilor de stat cum ar fi Comisia Electorală Centrală și Procuratura Generală. „Suntem martori cum actuala majoritate a creat o suprastructură președintelui Dodon, acel Consiliu Suprem de Securitate care nu este un organ constituțional, dar cu atribuții supraconstituționale care va chema la raport absolut toate instituțiile statului. Suntem martori cum actuala guvernare de o lună se ocupă de a elimina unii oameni și de a partaja funcțiile în stat, de a pune oamenii săi”, a declarat Sergiu Sîrbu. Deputatul blocului ACUM, vicepreședintele Parlamentului Mihai Popșoi spune că actuala guvernare a preluat puterea cu o gaură în buget de 1,9 miliarde de lei și asistența externă înghețată. „Din păcate, o bună parte din banii care vor veni de la UE, acele 100 de milioane de asistență macrofinanciară care trebuiau să vină demult, dar au fost înghețate din cauza invalidării alegerilor din municipiul Chișinău și altor derapaje antidemocratice, acei bani vor veni și inițial vor astupa această gaură în loc să-i canalizăm spre creșteri de salarii și îmbunătățirea infrastructurii”, a menționat deputatul.
Agenția de știri IPN mai transmite că președintele Asociației Obștești „Centrul de Inițiative și Monitorizare Autorități Publice”, Ion Dron, îndeamnă oamenii de afaceri care au avut de suferit de pe urma abuzurilor comise prin intermediul instituțiilor de stat să le facă publice. Potrivit lui, „această piramidă mafiotă, care există în Republica Moldova, de atacuri, de deposedare de bunuri și bani, precum și de preluare a afacerilor, să fie stârpită odată și odată din rădăcini”. Ion Dron a declarat că demontarea sistemului fostului regim de guvernare este un lucru benefic. Opinia este exprimată implicit din postura de președinte al unei asociații care „de ani de zile monitorizează felul în care instituțiile statului sunt implicate în diferite scheme obscure în detrimentul cetățeanului”. „Aceste scheme au caracter permanent. […] Ce este specific, aceste scheme sunt realizate prin intermediul instituțiilor și autorităților statului, cum ar fi procuraturile, cum sunt instanțele de judecată.”, a notat Ion Dron.
Tot Mihai Popșoi a declarat pentru NTV Moldova că este culmea cinismului din partea lui Eduard Harunjen să ceară indemnizația de eliberare din serviciu după ce și-a prezentat demisia din funcția de Procuror General al Republicii Moldova. „Pe de o parte, îți vine să-l compătimești pe acest șomer vestit, iar pe de altă parte, amintindu-ne că mulți oameni competenți vorbeau că Harunjen ar fi primit lunar de la Plahotniuc câte 10-20 de mii de euro, să vorbești acum despre indemnizația de eliberare din funcție este culmea cinismului în țara noastră, unde oamenii sunt săraci”, afirmă Popșoi.
Ziarul Timpul îl citează pe Valeriu Munteanu, care afirmă că dacă nu vom avea un procuror european, atunci „revoluția” a eșuat (din nou), iar cineva va trebui să-și asume politic acest eșec tulburător. În opinia sa, legea actuală cu privire la Procuratură nu este „o vacă sfântă” și poate/ trebuie să fie modificată. „Astfel, Blocul ACUM are obligația să insiste, așa cum ne-am angajat împreună în campania electorală și să obțină de la socialiști, modificarea legii Procuraturii în vedea angajării în această funcție a unui procuror european (care nu ar deține cetățenia RM)”, subliniază Munteanu.
Procurorii care administrează dosarele privind frauda bancară din 2014 cunosc numele beneficiarilor finali ai banilor furați, între care și cel al fostului lider al PD, Vlad Plahotniuc, încă din martie 2018, când au primit cel de-al doilea raport Kroll, dar nu au acționat pentru a investiga eficient și au manipulat opinia publică, afirmă fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, citat de Radio Chișinău. „Lipsește grupul de bază, grupul Plahotniuc, în această legendă a procurorilor, deși au primit de la Kroll informații despre companii afiliate acestui grup Plahotniuc. Al doilea moment care demonstrează falsul – pe data de 27 iunie 2019 procurorii au impus sechestru pe anumite active afiliate grupului de companii Plahotniuc. Procurorii prin asta au demonstrat că ei au știut, alta e că ei nu au avut voie să acționeze până în iunie 2019”, explică Negruță.
Îmbătrânirea şi reducerea rapidă a populaţiei din Europa Centrală şi de Sud-Est (ECSE) ar putea afecta semnificativ creşterea economică şi convergenţa cu economiile europene mai dezvoltate, se arată într-un studiu al Fondului Monetar Internaţional (FMI), citat de portalul Mold-Street. Între țările cele mai afectate este menționată Republica Moldova, care dacă nu va reforma sistemul de pensii se va confrunta cu un deficit acut de forță de muncă în viitor, se scrie în material. Potrivit autorilor una din direcțiile reformei sistemului de pensionare, inclusiv în R.Moldova este alinierea vârstelor de pensionare la speranța de viață, ceea ce implică creșteri semnificative față de vârstele actuale de pensionare (în special în rândul femeilor).