Noul procuror general, Alexandr Stoianoglo, nu a fost nici pe departe preferatul președintelui Igor Dodon și candidatul pe care șeful statului să și-l fi dorit în fruntea Procuraturii Generale. De această părere este fostul premier Ion Sturza, transmite IPN. Într-o emisiune la Jurnal TV, el a spus că Alexandr Stoianoglo i-a fost impus președintelui de către partenerii de dezvoltare. În opinia lui, Dodon a vrut cu totul pe altcineva în această funcție. Fostul prim-ministru susține că numirea noului procuror general a fost o înțelegere. „Când s-au întâmplat lucrurile cu demisia Guvernului Sandu, bineînțeles că occidentalii au fost profund dezamăgiți și alarmați și au dat semnale că ei nu sunt gata să susțină în orice condiții pe Dodon și noul Guvern. Atunci, oamenii care aveau o legătură mai informală din anturajul lui Dodon cu occidentalii au încercat să creioneze o relație cu ei”, conchide Sturza.
Radio Chișinău îl citează pe fostul reprezentant al Chișinăului în Comisia Unificată de Control, Ion Leahu, care nu exclude că noile aeroporturi ar fi necesare pentru a crea condiții favorabile Federației Ruse de a se apropia de granițele NATO. „Foarte ușor este să aluneci pe făgașul conspirologic. În legătură cu relațiile speciale ale lui Dodon cu Moscova s-ar putea de presupus că construcția a două aeroporturi este necesară de a crea pentru ruși condiții pentru ca ei să-și apropie trupele de hotar cu NATO. Și, în principiu, așa o teorie, așa o presupunere nu este lipsită de logică”, a spus Ion Leahu.
Jurnal TV îl citează pe fostul președinte român Traian Băsescu, actual europarlamentar, susține că a prevenit-o pe președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, fosta prim-ministră Maia Sandu că Igor Dodon „va încerca să scape de ea”. Băsescu spune că în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu politiciana la Bruxelles, i-a recomandat să facă ea primul pas și să dizolve alianța pe care o avea blocul ACUM cu socialiștii și să se orienteze spre o coaliție cu Partidul Democrat. Astfel, în opinia fostului președinte român, Sandu ar fi putut să realizeze două lucruri importante: ar fi fost la guvernare două partide pro-europene și n-ar fi cedat toată puterea în mâinile lui Dodon. Europarlamentarul este de părere că Maia Sandu putea să evite situația actuală. Totodată, înainte de a discuta cu Maia Sandu, Traian Băsescu spune că a avut o discuție cu președintele Partidului Democrat, Pavel Filip, care la ora aceea era „extrem de dispus” la o alianță pro-europeană cu condiția să fie invitat la o colaborare.
„Dacă rechinii sunt achitați, peștii pot dormi liniștiți. Cui folosește eliberarea lui Filat”, așa este intitulat editorialul publicat de Petru Bogatu pentru portalul Deschide.md. Ieșirea surprinzătoare de la pârnaie a ex-premierului Vlad Filat întărește impresia că Republica Moldova nu-i decât o antologie de bancuri cu proști, scrie autorul. Bălăcăreală reciprocă dintre Dodon și socialiști, pe de o parte, și fruntașii blocului ACUM, pe de alta, care dau vina unii pe alții pentru scoaterea din pușcărie a principalului inculpat în dosarul devalizării băncilor, conturează pregnant atmosfera de balamuc, subliniază Bogatu. „Descătușate de autoritarismul lui Plahotniuc, cele trei puteri ale statului au luat-o razna, fiind lesne manipulate din afară. Chișinăul a ajuns să fie guvernat direct de la Moscova prin politicienii corupți și șantajabili sau pur și simplu prin idioții utili”, conchide autorul.
Ziarul de Gardă scrie că șeful Sectorului de poliție nr.1 al Inspectoratului de poliție Buiucani din Chișinău, Nicolae Cornescu, care și-a amenajat un apartament de 38 metri pătrați, cu toate comoditățile la locul de muncă, urmează să fie cercetat penal pentru samovolnicie, soldată cu daune în proporții deosebit de mari. O decizie în acest sens a fost luată de către Judecătoria Chișinău. Cazul respectiv a fost subiectul unei anchete realizate de către Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova.
Portalul Noi.md publică o analiză semnată de Victor Surujiu despre cum să combatem jurisdicțiile „bananiere”. În material se scrie că pentru viitorul apropiat, printre politicile economice de bază ale Moldovei figurează măsurile de perfecționare a legislației antioffshorizare. Autorul subliniază că deocamdată banii continuă să curgă peste hotare, din mai multe cauze. Experții naționali și cei internaționali consideră că în țara noastră utilizarea schemelor offshore a atins cote maxime. Nu doar companiile private, dar și cele mai mari întreprinderi cu capital public comit aceste păcate, menționează Surujiu. Conform unor evaluări, mai mult de jumătate dintre companiile autohtone aparțin holdingurilor înregistrate în țările unde este legiferat „raiul fiscal”.