Trei articole din presa internaţională sunt citate şi de publicaţiile de la Chişinău. Portalului independent.md i-a atras atenţia articolul din publicația britanică Daily Mail, care arată că ultimii doi ani peste 7000 de cetățeni ai R. Moldova au intrat în Marea Britanie după obținerea pașapoartelor României, ţară membră a UE. Ziarul britanic mai notează că „mii de migrați din cea mai săracă țară din Europa s-au strecurat în Marea Britanie folosind o lacună de imigrare.” Sunt citate statistici britanice, care arată că în 2015 în jur de 4000 de moldoveni au intrat în Regatul Unit și că în total se află circa 257 mii de persoane care au pașapoarte românești în Marea Britanie.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Liliana Barbăroșie
Radiochisinau.md trece în revistă un amplu articol din publicația spaniolă El Pais despre teritoriile separatiste din spațiul ex-sovietic, inclusiv Transnistria. În articol se remarcă că aceste teritorii „se privesc în oglinda catalană.” La peste un sfert de secol după prăbuşirea URSS, mai scrie publicaţia spooaniolă, pentru cele şapte teritorii aflate în conflict nu s-a găsit un cadru armonios în coordonatele dreptului internaţional. Ziarul menționează că dintre cele șapte conflicte aflate în joc, patru, printre care şi Transnistria, s-au manifestat şi s-au agravat când încă exista URSS. Cu referire la geneza regiunii estice a R. Moldova, El Pais notează că „Transnistria a fost o fâşie estică pe râul Nistru, pe care ingineria administrativă a lui Stalin a unit-o cu Basarabia românească, pentru a forma R. Moldova.”
Portalul agora.md citează editorialul elogios la adresa lui Vlad Plahotniuc și PD, apărut în The Washington Times (washingtontimes.com) sub semnătura lui Jeremy Frankel. Editorialul îl descrie pe Plahotniuc ca pe un filantrop și forță politică care luptă contra influenței Rusiei în R. Moldova. „Așa cum SUA au descoperit dovezi de imixtiune a Rusiei în alegerile noastre prezidențiale, R. Moldova a descoperit că Rusia s-a implicat și în prezidențialele lor, imixtiune care a rezultat în învestirea unui președinte pro-rus, Igor Dodon. Din fericire pentru Moldova, președintele este doar o figură simbolică”, scrie Frankel, care mai scrie că este benefic pentru R. Moldova faptul că „PDM controlează parlamentul moldovenesc și a afirmat iar și iar devotamentul față de SUA, UE și valorile promovate de cele două puteri.”
După ce speakerul Andrian Candu observa săptămâna trecută în Parlament că o reformă electorală asemănătoare ca cea din R. Moldova a fost aprobată în Italia, Petru Bogatu dedică acestui fapt un comentariu pe portalul deschide.md. „Roma nu va fi probozită la Bruxelles și nu va fi amenințată cu sancțiuni financiare,” scrie Bogatu. „Înțeleg de unde vine nemulțumirea unor figuri grele din UE față de Chișinău. Multe dintre ele, din aparente rațiuni doctrinare, ar vrea o schimbare în R. Moldova. Tocmai de aceea la Bruxelles se dorește păstrarea intactă a sistemului proporțional care (…) favorizează partidele noi”, observă autorul. Bogatu mai crede că votul mixt nu este un panaceu pentru cauza europeană a R. Moldova și că acesta oferă mai multe șanse pentru stabilizarea sistemului politic, ceea ce creează premise pentru menținerea cursului politic prooccidental la Chișinău.
Pe site-ul evz.md este comentată invitația adresată de președintele Igor Dodon șefului statului român, Klaus Iohannis, de a vizita R. Moldova. O încercare „să fluture ramura de măslin în fața Bucureștiului, în încercarea de a da un semn de moderație în fața României, imediat după vizita Patriarhului rus Kiril la București, la finalul săptămânii trecute,” califică publicaţia invitaţia. Autorul comentariului mai notează că Dodon încearcă o lovitură de imagine, după ce Klaus Iohannis a refuzat o invitație similară făcută de președintele ucrainean Petro Poroșenko în contextul adoptării la Kiev a controversatei Legi a educației. „Dodon este foarte conștient de faptul că Iohannis va refuza invitația sa, dar va plasa România în zona în care nu dorește la nivel prezidențial un dialog cu vecinii săi, Ucraina și RM, fapt ce cu siguranță va fi exploatat de propaganda rusă”, mai scrie evz.md.
Politologul Dionis Cenușa menționează, între altele, într-un comentariu publicat pe site-ul ipn.md că în pofida constatărilor că Parteneriatul Estic este defunct sau lipsit de dinamică, UE vine cu obiective concretizate în raport cu partenerii est-europeni, realizabile până în 2020. Gradul de angajare între Bruxelles și celelalte șase capitale estice va rămâne însă mereu disproporționat, notează autorul comentariului, care observă că „UE nu poate oferi mai mult decât țara parteneră poate și vrea să-și asume.”
Comentatorul politic și jurnalistul Vlad Țurcanu a afirmat într-o emisiune la Radio Chișinău citată pe site-ul radiochisinau.md că, potrivit celor mai optimiste pronosticuri, R. Moldova ar putea primi asistența macro-financiară de 100 mil. de euro din partea UE. Pe de altă parte, Țurcanu a opinat că declarațiile recente ale Comisarului european, Johannes Hahn, potrivit cărora UE va condiționa asistența financiară pentru R. Moldova de reformele reale, arată o neîncredere pentru domeniul public și oficial de la Chișinău. Vlad Țurcanu a mai declarat că mesajul Comisarului european este legat și de alegerile parlamentare din 2018 în contextul schimbării sistemului electoral, dar și de lipsa de acțiuni ale autorităților în investigarea fraudei bancare.
O autoare de la curentul.md se referă la referendumul de demiterea a primarului Dorin Chirtoacă programat pentru 19 noiembrie. Punând lucrurile cap la cap, Cristina Pendea ajunge la concluzia că Vlad Plahotniuc i-a jucat abil pe degete pe toţi – începând de la socialiştii care au iniţiat referendumul şi terminând cu Dorin Chirtoacă, Mihai Ghimpu, Maia Sandu, Andrei Năstase, partide care cheamă lumea să boicoteze referendumul. „Pentru mine este absolut clar că marele beneficiar de eşecul referendumului va fi Partidul Democrat şi personal liderul acestei formaţiuni, Vlad Plahotniuc. Ce va însemna eşecul referendumului? Conservarea actualei situaţii de haos şi incertitudine, când Primăria capitalei e controlată din umbră de Vlad Plahotniuc,” se arată în comentariu. Dacă referendumul va eşua, explică autoarea, asta nu va însemna revenirea lui Dorin Chirtoacă Primăria capitalei, iar Vlad Plahotniuc va continua să conducă Chişinăul din umbră.