Șansele ca PAS și PPDA să participe pe aceeași listă la alegerile din 2018 sunt mari, dar și ispitele, la fel de mari, scrie Petru Grozavu într-un editorial pentru Ziarul de Gardă. De-a lungul anilor, partidele care s-au aliat la alegeri au ținut morțiș să împartă între ele doar locurile pe listă, fără să pună în discuție și candidații, subliniază autorul. „Fiecare lider a intrat în Parlament cu gașca sa. Și politica pe care au făcut-o a fost tot una de gașcă. Nici o alianță nu a rezistat postelectoral până la capăt”, atenționează Grozavu.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Natalia Sergheev
Obiectivul de a introduce în Constituție integrarea europeană ca direcție a politicii externe a R. Moldova a devenit un subiect propagandistic al guvernării, scrie Dan Nicu într-un comentariu pentru ziarul Timpul. Pe de o parte, sunt partidele PAS și PD care vor să demonstreze care este mai pro-european ca altul pentru a obține voturile cetățenilor în 2018, iar pe de altă parte sunt socialiștii și Igor Dodon care în continuare vor consolida segmentul electoral pro-rus. „O relație mult mai bună cu Uniunea Europeană ar putea-o asigura lupta reală, nu mimată, împotriva marii corupții, dar și niște dovezi clare din partea guvernării, că vinovații pentru furtul miliardului vor fi pedepsiți.”
Examinarea „la microscop”, aplicată la nivelul clasei politice ar trebui aplicată și partidelor în parte, pentru a vedea cum funcționează ca parte a unei societăți, afirmă sociologul Vitalie Sprînceană în cadrul unei dezbateri a agenției IPN. La nivel de discurs, actorii politici stau în câteva teme de mulți ani: integrare UE, aderare la spațiul rusesc sau unirea cu România, temele de interes real pentru cetățeni fiind altele, iar o renovare a clasei politice implică și o renovare a discursului public, afirmă Sprînceană.
Alegerile parlamentare de duminică din Austria s-ar putea să aibă unele influențe şi asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene, scrie Igor Volnițchi într-un editorial pentru portalul Tribuna. E vorba de Sebastian Kurz, așa-numitul „copilul minune al politicii austriece”, care la doar 31 de ani a câștigat alegerile parlamentare. Volnițchi subliniază că din postura de ministru de Externe al Austriei, Kurz s-a ocupat personal de problema transnistreană, inclusiv vizitând Republica Moldova. Preocuparea marilor puteri ale lumii de a soluționa problemele teritoriale din Ucraina și problema transnistreană, „deschide anumite oportunități în fața tânărului şi ambițiosului potențial nou Cancelar al Austriei.”
Suspendarea temporară a lui Igor Dodon este o lovitură grea încasată de președintele moldovean, scrie Cristian Hrițuc într-o opinie publicată de portalul Deschide.md. Reacțiile sale au trădat nervozitate extremă, acesta amenințând atât politicienii adverși, cât și pe judecătorii Curții Constituționale, consideră Hrițuc. „Adversarii politici îi dau lovitură după lovitură, iar Dodon începe deja să își creioneze aura de președinte neputincios.”
Hotărârea Curții Constituționale, care vizează suspendarea președintelui, a generat confuzie în Republica Moldova, scrie Vitalie Călugăreanu într-o corespondență pentru Deutsche Welle. Interpretarea Curții este înțeleasă diferit de politicienii și juriștii de la Chișinău, scrie autorul. Călugăreanu oferă câteva explicații: unii susțin că din momentul publicării acestei hotărâri, președintele Igor Dodon se consideră a fi suspendat, chiar și în lipsa unei decizii a Parlamentului în acest sens. Alții susțin că hotărârea Curții doar deschide calea Parlamentului pentru a iniția procedura de suspendare, scrie autorul. Există și o a treia percepție - aceea că Dodon este înlăturat doar din episodul vizând învestirea ministrului Apărării, nu de la exercitarea funcției în general, a mai menționat jurnalistul.