În cazul în care continuă declarațiile pro-unire, autonomia Găgăuză, unde există sentimente pro-ruse sunt profunde, va devenit automat stat, a declarat fostul ambasador al RM în SUA, Igor Munteanu, într-un interviu pentru Adevarul.ro: „(…) Trebuie să ne gândim: dacă acest declarații pro-unire continuă, cine câștigă din asta, cine poate să exploateze tema unionistă? Are loc o mobilizare a electoratului lui Igor Dodon în an electoral”, a spus Igor Munteanu. Întrebat dacă RM ar trebui să se unească cu România pentru a ajunge în UE, Igor Munteanu a declarat că nu există scurtături și că nu poți lansa reunificarea când populația nu sprijină în întregime această idee.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Natalia Sergheev
Ezitările Partidului Democrat privind subiectul Unirii se explică prin faptul că vrea să evite tensiunile cu zeci de deputați care susțin retorica lui Igor Dodon, susține analistul politic Vlad Țurcanu, citat de Radio Chișinău. Însă nu poți evolua în raporturile cu România și Uniunea Europeană fără asumarea adevărului istoric, a precizat analistul.
Cine și de ce vrea să compromită „Tribunalul onoarei”, explică jurnalistul Vitalie Călugăreanu într-un comentariu pentru portalul Media-Azi. Disputa generată de investigația RISE de săptămâna trecută mi-a trezit un sentiment de insecuritate profesională ca om care se aventurează să mai facă jurnalism de investigație în Moldova, scrie autorul. „Pentru prima dată în cei 17 ani de jurnalism am trăit senzația că poți fi „răstignit” de ai tăi dacă, economic, asta este convenabil pentru ei”. Călugăreanu punctează că jurnalismul se face în interes public, altminteri nu ne deosebim cu nimic de cei care, în discuții private, recunosc că au ales bunăstarea în detrimentul deontologiei.
Concluziile Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene înseamnă o constatare a degradării democratice în Republica Moldova, a declarat comentatorul politic Alexei Tulbure, în cadrul unei emisiuni televizate, citat de IPN. În opinia lui, concluziile Consiliului UE reprezintă „certificatul de deces a integrării europene a Moldovei cu această guvernare. Tonalitatea acestui document vorbește despre faptul că cei de la Bruxelles înțeleg că au de a face cu niște oameni care nu au nimic în comun cu valorile europene.”
Tot IPN îl citează pe analistul politic Anatol Țăranu, care afirmă că schimbarea guvernării în Republica Moldova după alegerile parlamentare care vor avea loc în anul 2018 ar putea deteriora într-un mod fatal relația moldo-română. În opinia lui, România nu poate fi privită doar ca un vecin. „România într-un ritm foarte rapid devine o țară europeană, iar Republica Moldova rămâne cu mult în urmă. Această relație cu România, într-un fel, ne ajută să depășim aceste restanțe”, afirmă Anatol Țăranu.
Va arunca oare Silvia Radu un colac de salvare chișinăuienilor? – acesta e titlul unei analize, semnate de Annaslav Iakovenko și publicate pe portalul de expresie rusă AVA.md. O nouă furtună de reacții pe rețelele de socializare a fost provocată de informațiile precum că primarul general al Chișinăului ar intenționa să demisioneze, scrie autorul. Reprezentanți ai diferitelor grupuri politice și diverși experții au început să discute eventualele alegeri anticipate și posibilii candidați la fotoliul de primar al capitalei. „Cred că a venit timpul să alegem un manager puternic, care ar vrea să rămână în istorie pentru lucrurile bune, pe care le-a făcut pentru oraș”, a conchis Iakovenko.
Sistemul electoral mixt este unul european și se practică în multe state din UE, a spus analistul politic Vitalie Catană, în cadrul unei emisiuni analitice de la postul de televiziune 10TV. În ceea ce privește creșterea corupției și alte vicii politice, acestea s-au creat anume în cadrul sistemului electoral majoritar, a adăugat Catană. Referitor la recomandările Comisiei de la Veneția, potrivit cărora nu au existat suficiente dezbateri la acest subiect, analistul susține că pe marginea sistemului au existat discuții, dar tocmai cei care au evitat să participe la ele au fost reprezentații opoziției.
Orice proces cultural, sportiv, de informare a ajuns să fie dictat de profit, scrie Moni Stănilă într-un editorial pentru ziarul Timpul. Vrei o sponsorizare, important e numărul de beneficiari; vrei o carte – să vedem grupul de cititori; dacă e vorba de un film, încasările sunt lista de priorități, afirmă autoarea. „Oricât am încerca să susținem că esteticul poate fi nativ, nu cred că un om, fără o minimă cultură în artă plastică se poate extazia în fața Mesei tăcerii a lui Brâncuși.” Stănilă e de părerea că nimeni nu vrea doar să te informeze, nimeni nu vrea doar să te publice, nimeni nu vrea doar competiții sportive, deoarece pe lângă asta mai vor bani. Și atunci e corect să știm că adevărata intenție stă în profit, conchide dânsa.
Ne-am obișnuit cu ideea că găgăuzii sunt exponenți ai intereselor ruse încă din perioada țaristă, fapt pe care îl constatăm și în zilele noastre, dar lucrurile n-au stat așa întotdeauna, afirmă istoricul Octavian Țâcu într-o opinie publicată de Ziarul Național. Autorul exemplifică o serie de cazuri prin care arată că în perioada interbelică aceștia au fost una dintre cele mai bine integrate comunități etnice din Basarabia. „… de ce și cum autoritățile românești au reușit în 22 de ani de administrație să convingă o masă găgăuză, rusificată timp de circa un secol, că poate fi românească și europeană, iar statul R. Moldova, într-o perioadă similară, a făcut-o antiromânească și eurasiatică?”, a conchis Țâcu.