„Politica externă a Republicii Moldova: haotism şi incompetență sau abordare strategică sofisticată?” – acesta e titlul comentariului semnat de Dumitru Spătaru pentru portalul Tribuna.md. Jurnalistul scrie că niciodată în cei aproape 26 de ani de independenţă politica externă a țării nu a fost atât de confuză, plină de paradoxuri, contradicţii, şocuri şi situaţii care cu greu pot fi explicate. Spătaru afirmă că „[…] de un an şi ceva se creează impresia că ne dorim să fim peste tot, dar nu reuşim să fim nicăieri”.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Natalia Sergheev
Autoritățile moldovene nu întreprind nimic la modul practic pentru independența Republicii Moldova, afirmă analistul Vlad Țurcanu pentru Radio Chișinău, comentând solicitarea de introducere pe agenda Adunării Generale a ONU a chestiunii privind retragerea armatei ruse: „Batem pasul pe loc, dar ne manifestăm la nivel retoric”.
Într-un editorial publicat pe portalul Deschide.md, Alexandru Vakulovski se arată nemulțumit de amenințările cu război ale liderului de la Tiraspol Vadim Krasnoselski, ca răspuns la solicitarea autorităților adresată ONU. Autorul opinează că „într-o ţară normală Krasnoselski nu-şi umplea sacoul lui de miliţian cu insigne” și nici n-ar fi ajuns un așa-zis președinte. Dar acest lucru e posibil într-o zonă ocupată de ruşi, într-un stat cu un preşedinte ca Dodon, conchide Vakulovski.
De ce pacea cu orice preț este periculoasă explică Serghei Ilcenko într-o analiză despre testele nucleare ale Coreei de Nord, publicată pe site-ul de expresie rusă AVA.md. Încercările de a stabili un dialog constructiv cu un regim canibalist au costat prea mult democrațiile avansate ale lumii, opinează autorul. Dacă șantajul lui Kim Jong-un va fi tolerat în continuare, Ilcenko scrie că există riscul ca „apetitul lor să crească” în lipsa unei intervenții de forță. „Occidentul iubitor de democrație este cuprins de o criză internă. Voința colectivă a slăbit. Este exact ceea pe ce mizează și Kim, și Putin”, conchide Ilcenko.
Doctorul în istorie Marius Tărîță a comentat într-o analiză publicată pe portalul Media Azi manipulările în polemica ce ține de scrierea corectă a toponimelor moldovenești în limba rusă. La începutul lunii august, în spațiul public se discuta pe larg scrierea corectă a denumirii capitalei în limba rusă: Kișiniov sau Chișinău. Autorul afirmă că prima impresie pe care o are un cititor neavizat asupra acestor dezbateri este că la momentul actual în Republica Moldova are loc o ofensivă asupra limbii ruse. Tărîță scrie că s-a alunecat prea mult în sfera manipulării: „Soluțiile în această problemă nu pot fi propuse prin postări sau comentarii în emisie, cu caracter emotiv, ironic sau sarcastic, ci trebuie argumentate din punct de vedere lingvistic și juridic.”