Va fi lichidată funcția președintelui? Se întreabă într-un editorial publicat pe ziarulnational.md analistul politic Nicolae Negru. În contextul în care disputele dintre instituția prezidențială pe de o parte, și Guvern și Parlament pe de altă parte au dus la un blocaj instituțional, după ce Igor Dodon a refuzat să accepte candidatura guvernării pentru funcția de ministru al Apărării, dar și să promulge mai multe proiecte de legi, Nicolae Negru consideră că ideea fostului președinte Voronin ar putea deveni din nou actuală. Analistul sugerează că o soluție eficientă pentru evitarea unor asemenea blocaje ar presupune transmiterea atribuțiilor ceremoniale președintelui legislativului, iar celor executive premierului. „Mai bine republică „orfană”, decât un „tătuc” cu manie mesianică, violent, agresiv și abuziv. În lume există o mulțime de state fără post de președinte, în special fostele colonii britanice sau monarhii constituționale”.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Nicu Gușan
Despre președintele Igor Dodon scrie și analistul Petru Bogatu în cronica sa la prime.md. El este de părere că șeful statului ar fi încălcat Constituția atunci când a refuzat repetat să numească ministrul Apărării, respectiv ar putea fi tras la răspundere. „Potrivit articolului 81 din Legea Fundamentală, Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzație a președintelui în cazul în care acesta săvârșește o infracțiune, iar încălcarea demonstrativă, ziua în amiaza mare, a Constituției, este o crimă deosebit de gravă”. Petru Bogatu a exemplificat în cronica sa săptămânală mai multe cazuri când președinți de țară au fost trimiși în judecată, iar mai apoi destituiți în baza deciziilor instanțelor judecătorești.
Jurnaliștii de la DW au realizat un interviu cu șefa Biroului de legătură NATO din Chișinău, Kristina Baleisyte. Ea a explicat că „NATO respectă fără echivoc neutralitatea Republicii Moldova și alegerea Moldovei de a nu fi membru NATO”, iar deschiderea unui oficiu de legătură la Chișinău nu înseamnă că Republica Moldova va fi trebui să adere la Alianța Nord-Atlantică. Activitatea biroului NATO de la Chișinău va avea o misiune civilă, și va colabora atât cu instituțiile statului cât și cu organizațiile neguvernamentale în vederea implementării reformelor în diferite domenii, inclusiv securitate și apărare. Kristina Baleisyte a mai spus că „NATO nu este implicată în soluționarea conflictului transnistrean și că sprijină soluționarea pe cale pașnică și durabilă a conflictelor latente în Europa. Iar aliații NATO respectă în totalitate și îndeamnă statele să respecte integritatea teritorială, independența și suveranitatea Moldovei”, a mai spus șefa noului Biroul de legătură NATO din Chișinău.
Autorul portalului tribuna.md Dumitru Spătaru publică un articol intitulat „Cât câștigă un (de)formator de opinie în Republica Moldova”. „Nu este un secret că, pe lângă formatorii de opinie, în Moldova există şi (de)formatori de opinie, adică persoane care, fiind în serviciul anumitor politicieni sau forţe politice, manipulează cu bună ştiinţă opinia publică în interesul patronului lor, în schimbul anumitor recompense financiare”. În opinia lui Dumitru Spătaru cele mai ieftine servicii ar fi exprimarea unor opinii dar și întreținerea unor polemici pe rețelele de socializare. Pentru un interviu însă pretinsul expert sau analist poate fi plătit cu apriximativ 75 de euro. De la 100 până la 200 de euro ar costa un articol pe blog, iar participarea în cadrul unei emisiuni ar putea fi răspătită cu cel puțin 200 de euro. Autorul consideră că analiștii și experții plătiți să promoveze camuflat anumite partide și ideile acestora încalcă dreptul cetățenilor la informare corectă şi echidistantă.
Tot Dumitru Spătaru scrie despre protestele împotriva sistemului electoral mixt. Una dintre concluziile autorului sugerează că „guvernarea a câştigat războiul informaţional în ceea ce ţine de sistemul mixt”. Totodată, autorul crede că „opoziţia trebuie să găsească alte pretexte pentru a scoate lumea în stradă. Desigur, aceasta nu înseamnă că opoziţia trebuie să renunţe la solicitarea sa privind sistemul electoral, dar, în paralel, trebuie să identifice şi subiecte mult mai sensibile pentru populaţie. Dacă va merge în continuare doar cu ideea anulării sistemului mixt, opoziţia riscă să-şi banalizeze discursul politic şi să lase alegătorilor impresia că nu mai are forţa de altă dată, iar această percepţie poate juca un rol decisiv în următoarea campanie electorală a alegerilor parlamentare”.
Angajamentele asumate de Moldova în raport cu UE depășesc nu doar capacitățile reale de moment ale țării, dar și gradul de deschidere a elitei politice pentru a absoarbe și digera până la capăt reformele necesare, scrie politologul Dionis Cenușă într-un articol de analiză pentru Agenția IPN. Politologul reamintește că, prin intermediul Acordului de Asociere, Moldova face parte din grupul țărilor cu cele mai avansate relații cu UE din vecinătatea estică. Acest cadru oferă practic toate instrumentele necesare pentru ca țara să se integreze în piața europeană și să se alinieze la deciziile politice adoptate de țările UE. Chiar și apelând la condiționalități, realizarea reformelor nu poate fi facilitată dacă există un vid de voință politică, atenționează Dionis Cenușă. El afirmă că, fără voință politică, europenizarea țării rămâne doar pe hârtie, iar schimbările nu pot fi nici durabile și nici profunde.