Declarația speakerului Andrian Candu, precum că R. Moldova ar putea avansa pretenții financiare către Rusia pentru prezența militară în Transnistria, este comentată de Nicolae Negru în ziarulnational.md. Rusia și Republica Moldova trebuie să se așeze la masa negocierilor în „blana” lor adevărată: de lup și de miel, de ocupant și de victimă, scrie el. De fapt, Negru atestă existenţa unei duplicităţi patologice la politicienii de la Chişinău şi îi îndeamnă să aibă un pic de demnitate. Occidentul nu acceptă să i se atribuie rolul de „vacă” și să transforme R. Moldova într-un stat-tampon, condamnat la instabilitate cronică, explică el. Pe de altă parte, Nicolae Negru sugerează că declarațiile lui Candu ar camufla „un gest extrem, de disperare, al lui Plahotniuc hăituit și strâns cu ușa de serviciile secrete rusești, gest care poate fi retras în alte condiții.”
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Liliana Barbăroșie
Pentru R. Moldova a devenit periculos în noile condiții să joace la două capete, scrie la rândul lui Petru Bogatu într-un articol pe deschide.md. Relațiile Chișinăului cu Moscova s-au înrăutățit, constată el, iar „militarii ruși de pe malul stâng al Nistrului se joacă de-a războiul. Ceea ce trebuie să facă R. Moldova e să intre în sistemul occidental de alianțe pentru a face față provocărilor Rusiei. E nevoie de garanții reale de securitate din partea SUA și a României, consfințite prin tratate bilaterale și angajamente ferme, declară Bogatu. Acest fapt va consolida, neîndoios, și relația cu UE, e de părere el.
Rusia a început o ofensiva diplomatică în ceea ce privește conflictele înghețate, iar Transnistria este „testul rusesc al binomului Plahotniuc-Dodon”. Este ceea ce afirmă pentru portalul ziare.com expertul politic român Dan Dungaciu. Pentru România, transnistrizarea R. Moldova ar însemna învecinarea cu Rusia, crede Dungaciu, or, Rusia vrea de fapt un statut special pentru regiunea transnistreana în interiorul R. Moldova prin care „Tiraspolul să controleze” totul. La fel, Dan Dungaciu se declară îngrijorat de numirea lui Franco Frattini în funcția de reprezentat OSCE pentru reglementarea transnistreană şi se aşteaptă la o agitare a chestiunii independenţei regiunii în 2018. „E o strategie, cam de ultimă oră, a unei părţi a elitei politice de la Chişinău care exagerează enorm pericolul independenţei Transnistriei tocmai ca, în spatele lui, să facă concesii Tiraspolului pentru reîntegrare”, spune Dungaciu, care crede că unii de la Chişinău ridică deliberat stacheta, pentru ca „reîntegrarea să devină o victorie a diplomaţiei moldoveneşti, care ar fi evitat prin asta independenţa regiunii.”
Cu îngrijorare tratează numirea lui Frattini şi președintele Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă, care a scris despre asta pe pagina sa de Facebook. Numirea unui politician european de calibrul dlui Franco Frattini în poziția de Reprezentant Special al OSCE pentru Transnistria, aplaudată foarte mult de separatiștii de la Tiraspol și de Rusia, nu este deloc întâmplătoare, crede Chirilă. Această nominalizate ar prevesti surprize, nu tocmai plăcute pentru R. Moldova. Expertul scrie cu că diferendul transnistrean nu este un conflict între Chișinău și Tiraspol, ci un conflict geopolitic între R. Moldova, care își dorește un destin european, și „o Rusie autoritară, imperialistă, revizionistă, care considera țara noastră fieful ei de jure.” Victor Chirilă notează că partenerii R. Moldova din UE, cu regret, evită să recunoască acest lucru şi preferă să trateze problema transnistreană exclusiv ca pe un conflict de competențe între centru și regiune, ce este o adevărată miopie.
Politologul Dionis Cenușa găseşte, într-un comentariu publicat pe site-ul agenției IPN (ipn.md), mai multe lacune în noua lege anti-propagandă. Lupta cu dezinformarea rusească doar prin eter este insuficientă, crede el, or, în prezent, războiul informațional major se poartă în rețelele de socializare și alte platforme online de difuzare a știrilor. O altă lacună, în opinia lui Dionis Cenușă, este faptul că legea nu abordează pericolul propagandei interne, folosite practic de toate forțele politice, în cantități diferite și în funcție de monopolul politic și mediatic posedat. Sunt semne clare că acesta lege corespunde mai degrabă unor necesități electorale, temporare, decât ar introduce soluții durabile și eficiente pentru probleme complexe legate de integritatea informației consumate de societate”, trage linie şi scrie politologul.
Unimedia.info trece în revistă o amplă biografie a politicianului Vlad Plahotniuc apărută pe portalul rus life.ru. Este numit „megaoligarh care schimbă președinții moldoveni, controlează în republică aproape tot – de la hoteluri mondene și cluburi de noapte în centrul Chișinăului până la posturi tv și partide politice. Potrivit articolului, momentul de cotitură în cariera lui Plahotniuc ar fi fost întâlnirea cu Oleg Voronin, fiul lui Vladimir Voronin, liderul PCRM și ex-președinte al R. Moldova.