Cele mai prosteşti promisiuni pe care le pot face partidele în alegerile parlamentare din 2019 ar fi locurile de muncă şi pensii decente, scrie Dumitru Spătaru pe tribuna.md. El crede că concurenţi electorali riscă să facă o mare greşeală dacă vor merge pe aceste promisiuni devenite deja tradiţionale pentru politicul moldovenesc. Numărul celor ce muncesc şi plătesc impozite, potrivit unor date, a scăzut până la jumătate de milion şi aceasta e o catastrofă, dacă luăm în calcul faptul că numărul pensionarilor este de circa 700 mii. La un pensionar, în mod normal, ar trebui să-i revină minimum trei persoane ce muncesc şi achită impozite, iar la noi raportul nu e de nici 1 la 1. „În aceste condiţii, nu are sens să promiţi pensii decente, pentru că ele nu au cum să fie plătite; nu are sens să promiţi noi locuri de muncă, căci şi cele existente nu are cine le ocupa; nu are sens să promiţi salarii decente de vreme ce se oferă deja salarii comparabile cu cele primite de moldoveni peste hotare şi prea puţini par interesaţi de ele; nu are sens să vorbeşti despre noi pieţe de desfacere, căci nu are cine produce ca să extinzi exporturile; nu are sens să vorbeşti despre atragerea investiţiilor, căci nimeni nu va veni aici, ştiind că e deficit de forţă de muncă”.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Liliana Barbăroșie
Tot pe tribuna.md, analistul politic Anatol Țăranu explică în felul următor decizia PDM de a fi în continuare un partid pro-Moldova. „Cred că sondajele au arătat epuizarea potențialului electoral pentru acest partid pe flancul pro-european anunțat. De aici necesitatea migrării pe alte câmpii mănoase din punct de vedere electoral. PDM s-a mișcat spre stânga în speranța unor achiziții electorale noi. Evident, democrații lui Plahotniuc nu vor renunța la voturile pro-europenilor, cum sugerează unii. În același timp, PDM se extinde peste electoratul socialiștilor, încercând să diminueze pe această cale influența partidului lui Dodon. Poate să fie o mișcare întârziată, iar socialiștii se vor preface într-o problemă mare pentru democrați după alegerile parlamentare”, a declarat Ţăranu.
Ziarulnational.md îl citează pe ambasadorul moldovean la Bucureşti, Mihai Gribincea, care a ţinut un discurs în sesiunea finală a celei de a treia ediţii a Bucharest Security Conference despre vulnerabilitîţile Republicii Moldova. Cea mai mare ar fi divizările sale, fie ele teritoriale, etnice sau lingvistice, crede diplomatul. Pentru minorităţile din Republica Moldova, principalele surse de informare sunt în limba rusă. O altă vulnerabilitate este prezenţa trupelor ruse în regiunea separatistă transnistreană, ceea ce constituie o ameninţare pentru securitatea Republicii Moldova. De asemenea, propaganda rusă este un pericol poate la fel de mare ca prezenţa forţelor ruse în Transnistria, a adăugat Gribincea. Evenimentul Bucharest Security Conference, organizat de SNSPA cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Apărării Naţionale şi al Cartierului general al NATO, are drept scop intensificarea dialogului şi promovarea unei viziuni împărtăşite între toate statele aliate, cu privire la riscurile şi ameninţările actuale la adresa securităţii. În cele două zile ale Bucharest Security Conference, participanţii au dezbătut teme precum securitatea în vecinătatea estică a spaţiului european şi euroatlantic, schimbarea de paradigmă în problemele militare, responsabilităţile Uniunii Europene cu privire la apărare şi securitate, răspunsurile la ameninţările cibernetice şi hibride, consolidarea stabilităţii în Balcanii Occidentali şi securitatea energetică.
Ucraina și geopolitica Bisericii Ortodoxe Ruse, îşi intitulează editorialul din ziarulnational.md analistul Nicolae Negru. El crede că procesul desprinderii ucrainenilor ortodocși de Biserica Ortodoxă Rusă este, în aparență, una dintre consecințele ocupării Crimeii și războiului „hibrid” declanșat de Putin împotriva Ucrainei. Astfel, câștigurile imediate ale „lumii ruse” în concepția Patriarhului Kiril s-ar putea să se transforme în pierderi pe termen mai lung. Deși toate părțile implicate în conflict operează cu termeni bisericești, mai scrie Negru, este clar pentru toată lumea că esența confruntării este una geopolitică. Este logică și firească intenția Kievului de a elibera teritoriul ucrainean de „armata în sutane negre” a Rusiei. În fapt, agresiunea lui Putin doar a grăbit procesul, având efectul gazului pe un foc care mocnea demult, din primele zile ale proclamării independenței Ucrainei. Ca și statul, o biserică proprie, un patriarhat trebuie să confere legitimitate individualității, singularității, sub aspect etnic și lingvistic, poporului ucrainean, pe care Moscova îl pretinde parte a poporului rus, vorbind un dialect al limbii ruse.
Un articol din Ziarul de Gardă.md arată că Curtea Supremă de Justiţie a pus punct final în toate dosarele în care mai mulţi judecători şi procurori au fost acţionaţi în judecată de Ministerul Justiţiei, după ce statul a fost condamnat, în urma deciziilor luate de aceştia, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. În toate dosarele, pretenţiile statului au fost respinse, astfel că niciun judecător şi niciun procuror de la care statul a cerut prin „acţiuni de regres” recuperarea prejudiciului cauzat în urma condamnării R. Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu va scoate vreun ban din buzunar. Ziarul le aminteşte cititorilor săi că pe 27 ianuarie 2016, Vladimir Cebotari, pe atunci ministru al Justiţiei, anunţa că R. Moldova demarează în premieră o serie de acţiuni care „vin să sporească responsabilitatea actorilor din domeniul justiţiei”. Tot atunci, ministrul anunţa o listă de 36 de judecători, procurori şi alţi funcţionari care urmau să fie acţionaţi în judecată prin acţiuni de regres. Dar odată cu finalizarea celor trei dosare, s-a pus practic punct final în toate acţiunile de regres înaintate în 2016 de MJ.