Vizita președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în R. Moldova marchează începutul unei epoci „neeuropene” (Alexei Tulbure/IPN)

Partidul Democrat și „teroare albastră” (Octavian Țîcu/Cotidianul.md).

Vizita președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în Republica Moldova marchează începutul unei epoci „neeuropene”, consideră comentatorul politic Alexei Tulbure, citat de agenția de știri IPN. Potrivit lui, de-a lungul istoriei, locuitorii dintre Prut și Nistru au plătit tribut otomanilor prin galbeni, dar acum au plătit prin cei șapte cetățeni turci expulzați. „I-am trădat pe acești oameni pentru a-l avea pe Erdogan ca unul care legitimează acest regim, unul care este gata să coopereze cu ăștia de la Chișinău”, a mai spus Alexei Tulbure.

Your browser doesn’t support HTML5

Revista presei cu Natalia Sergheev

Istoricul Octavian Țîcu califică vizita președintelui turc Recep Tayp Erdogan în Republica Moldova drept jenantă, atât pe fundalul expulzării profesorilor turci, cât și în contextul izolării internaționale a celor doi șefi de stat, citat de Radio Chișinău. Istoricul amintește că acum câțiva ani Republica Moldova era vizitată de persoane importante din Occident, iar în prezent „guvernării i s-au închis ușile către spațiul european”. Pe de altă parte, analistul Nicolae Negru spune că Republica Moldova ar trebui să aibă relații bune cu Turcia, însă aceste legături ar trebui să fie demne, specifice unui stat care vrea să se integreze în Uniunea Europeană. „Relațiile cu Turcia sunt importante pentru Republica Moldova și e bine în general să prietenim cu Turcia, având în vedere comunitatea găgăuză stabilită în Republica Moldova”, a adăugat Nicolae Negru, subliniind însă că nici nu se poate face abstracție de personalitatea lui Erdogan.

Tot Țîcu scrie pentru portalul Cotidianul.md o analiză despre ceea ce numește el „teroare albastră”. Partidul Democrat consideră că unica modalitate de a rămâne la putere în R. Moldova, de a-l salva pe Plahotniuc și armata lui de criminali, este instituirea terorii, iar dovezile și probele nu contează, consideră istoricul: „Liderii opoziției trebuie să-și asume sacrificiul de sine și solidaritatea politică pentru oamenii care se expun și rezistă contra regimului, să fie pregătiți pentru orice deznodământ în condițiile nefaste în care ne aflăm.”

Relațiile moldo-ruse se dezvoltă, însă acestea sunt îngreunate de situația politică internă din Republica Moldova, în condițiile în care de la Chișinău sunt emise declarații contradictorii, consideră purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, transmite IPN: „Noi urmărim toate procesele, le analizăm și încercăm, în pofida acelor procese politice interne, […] încercăm să dezvoltăm relații bilaterale complexe cu acest stat”, a menționat Maria Zaharova.

Tot IPN o citează pe Sorina Macrinici, expertă la Centrul de Resurse Juridice, care consideră că în legislația Republicii Moldova ar trebui introdusă procedura de anulare a unui act normativ care nu a fost supus consultării publice. Potrivit expertei, o asemenea normă este necesară pentru că există cazuri în care legislația se modifică fără consultări publice și aceste modificări provoacă cheltuieli mari la buget. „Acest lucru este neconstituțional, aceasta înseamnă mai puține venituri la buget”, a conchis experta.

Într-o analiză pentru portalul de expresie rusă AVA.md, Serghei Ilcenko scrie că Moscova aplică creativ experiența de succes a dezintegrării Moldovei cu ajutorul regiunii transnistrene. Jurnalistul scrie despre încercările Kremlinului de a crea o direcție prin care să controleze regiunile ocupate din Ucraina: „Tehnologia este bine dezvoltată în Moldova și și-a demonstrat eficiența.”

Portalul Descopera.ro publică un articol despre istoria găgăuzilor. „Dosarul găgăuzilor se constituie într-unul dintre cele mai interesante şi mai puţin cunoscute episoade ale istoriei moderne ale românilor de pe ambele maluri ale Prutului.” Popor puţin numeros, dar cu implicaţii puternice în peisajul politic din Basarabia, găgăuzii au fost, de cele mai multe ori fără să-şi da seama, pioni ai repetatelor campanii de rusificare, devenind cu timpul o etnie rusificată „ca la carte”, cu toate implicaţiile complexe şi dureroase care rezultă de aici pentru fraţii noştri de peste Prut, se menționează în material.