„Cât va costa reforma salariilor și de unde va lua bani Guvernul” este titlul unei analize semnate de Mold-street.com. Costul realizării noului sistem de salarizare în instituțiile finanțate din bugetul de stat și bugetele locale pentru anii 2019-2021 este estimat la circa 3,95 miliarde de lei, se arată în nota de argumentare a proiectului de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Jurnaliștii îl citează pe directorul Institutului Economiei de Piață, Roman Chircă, în opinia căruia reforma nu asigură o creștere spectaculoasă a salariilor și nu rezolvă toate problemele în ceea ce ține de veniturile în sectorul public. Potrivit lui, ea țintește problema sărăciei și discrepanței uriașe salariale din sectorul public.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Diana Răileanu
Decizia Partidului Democrat din Moldova, condus de Vladimir Plahotniuc, de a alege a „patra cale“ pentru țară și anume orientarea „pro-Moldova“ a stârnit neîncredere la Washington, unde astfel de voltele sunt tratate prin ignoranță. Opinia este împărțită de profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române și citată de Cotidianul.md. „Chişinăul a decis să devină „pro-Moldova“, să nu mai discute sau să îşi propună integrarea europeană sau orice altă apropiere formală de Vest. Consecinţele strategice au fost şi sunt evidente la Washington şi ele au fost exprimate de Wess Mitchell (asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice n.r.) sub forma unei ignorări care nu face decât să sugereze că în America voltele strategice ale Chişinăul au stârnit cel puţin neîncredere“, susține Dungaciu într-o analiză publicată de LARICS și preluată de Cotidianul.md.
Portalul Noi.md scrie că „la începutul secolului trecut Chișinăul se situa în top 10 între cele mai frumoase orașe ale Imperiului rus, iar în anii '70 pe drept cuvânt avea „umeri albi de piatră”. Acum, din păcate, capitala Moldovei nu doar că nu mai este un model de urbanism modern, dar mai și pierde din patrimoniul rămas de la cei care i-au format chipul în secolele ХIХ și ХХ”. Autoarea articolului citează artiștii plastici, arhitecți, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile care deplâng ceea ce ei consideră că este o degradare a orașului sub mai multe aspecte.
În editorialul său pentru Ziarulnational.md, Nicolae Negru scrie despre „decepția mare pentru Dodon și dodoniști: adoratul și veneratul de ei Patriarh Kiril și-a anulat vizita în Republica Moldova. Va veni mai târziu, nu se știe când, posibil nu chiar atât de repede, cum crede Dodon. Kirill ar vrea să apară învingător, pe cal alb, nu înfrânt, să-și lingă rănile în fața găgăuzilor sau bălțenilor”. Potrivit autorului, „declarația recentă a Sinodului BOR, care îi îndeamnă pe Kiril și Bartolomeu să găsească o soluție comună în chestiunea ucraineană, nu înseamnă deloc un refuz de a recunoaște autocefalia Ucrainei, cum s-au grăbit să interpreteze, superficial, unele publicații, ci trebuie citită ca o manevră diplomatică, făcută cu gândul la ortodocșii români din sudul Basarabiei, nordul Bucovinei și, firește, Republica Moldova”.
Portalul de limba rusă Newsmaker.md relatează că „avocatul lui Veaceslav Platon, Ion Crețu, dat în căutare în R. Moldova, iar apoi condamnat în contumacie la șase ani de închisoare, a declarat într-o emisiune TV că pentru „capul său” polițiștilor li s-a promis o răsplată, iar de căutarea sa se ocupă nu numai organele de drept, ci și „bandiții lui Constantin Țuțu” (care este deputat PDM). Portalul menționează că „MAI a apreciat informația drept nefondată, iar deputatul democrat Țuțu a declarat că nu cunoaște un om cu acest nume”. Autorul articolului menționează că „anterior avocatul Ion Crețu declara că avertismentele despre arestarea sa au început după ce la 8 septembrie 2017 pe pagina de Facebook a lui Veaceslav Platon a fost plasat un film în care era prezentată versiunea acestuia despre furtul miliardului din băncile moldovenești, pentru care Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare”.
Jurnaliștii de la Adevărul.ro au realizat un interviu cu lidera PAS, Maia Sandu. Întrebată dacă vede riscul ca vreo formațiune politică să fie scoasă din cursa electorală pentru parlamentare, Sandu a spus că „după anularea alegerilor din Chișinău, bineînțeles, e clar pentru toată lumea că există tot felul de riscuri. Oamenii care au comis aceste abuzuri nu judecă lucid, cel puțin în ultima vreme și se pot gândi la tot felul de abuzuri”. Potrivit liderei opoziției, „trebuie să fie însă clar, și pentru cei care nu judecă suficient de lucid, că asemenea acțiuni, încercarea de a scoate din cursa electorală pe oamenii din opoziție poate să ducă la nerecunoașterea alegerilor de către comunitatea internațională”. Potrivit Maiei Sandu, „ar fi un lucru extrem de grav care va avea implicații nu doar pentru Republica Moldova și pentru guvernare, dar care va avea implicații și asupra unor persoane concrete și asupra averilor și familiilor acestor persoane”.