Chiar dacă până la alegerile parlamentare mai rămân circa patru luni, partidele din Moldova se pregătesc intens de preconizatul scrutin, se scrie într-un articol publicat de portalul Tribuna. Pregătirile diferă de la partid la partid, fiecare percepându-le în felul său, opinează autorii. În material se arată că democrații încearcă să pună în serviciul intereselor lor enormul aparat administrativ, socialiștii sunt în contact permanent cu cetățenii, dreapta pro-europeană încearcă să pună la punct toate problemele sale „interne”, iar dreapta unionistă încearcă să se consolideze.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Natalia Sergheev
Deși autoritățile din Ucraina se arată determinate cu privire la construcția celor șase hidrocentrale pe fluviul Nistru, totul nu pare atât de simplu, întrucât atât mediul academic și societatea civilă din Moldova, cât și din Ucraina, se opun acestei idei, consideră directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului „Eco-TIRAS”, Ilia Trombițki, citat de IPN. În prezent, discuțiile la nivelul autorităților au fost încetinite, însă cu siguranță acestea se vor activa după alegeri, afirmă expertul. În opinia sa, totul depinde de mulți factori, și în primul rând de situația politică și de opinia publică.
Despre ideea de a alege judecătorii scrie portalul SIC.md.: „Alegerea judecătorilor este o idee foarte proastă, cel puțin pentru cei care nu sunt membri ai Partidului Democrat.” În material se scrie că invocarea modelului american nu poate justifica această reformă, deoarece ilustrează principalele probleme legate de alegerea judecătorilor. Potrivit autorilor, este vorba de caricaturizarea actului justiției, legalizarea mitei pentru magistrați sub formă de donații electorale și influențarea deciziilor judecătorești de către opinia publică.
„Necaz fără de haz: din culisele Grupului parlamentar pentru îmbunătățirea legislației media” – așa este intitulată analiza semnată de expertul media Ion Bunduchi pentru portalul Media-Azi. Autorul scrie că un an jumătate în urmă a fost format Grupul de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media, cu opt subgrupuri de lucru – „s-au adunat multe de făcut pe miriștea asta”. Bunduchi afirmă că mass-media are nevoie de legislație bună, de cadre competente, de concurență loială, de cercetări aprofundate, de statistică dreaptă, și de asta așteptările de implicare a diverșilor actori au fost mari. Poate însă au fost prea mari, subliniază autorul, fiindcă întreg procesul a lăsat un gust amar.
În examinarea activității „Open Dialog” trebuie să se implice și Procuratura, consideră analistul politic Roman Mihăeș, citat de agenția de știri IPN. În opinia sa, organele de anchetă din Republica Moldova trebuie să dea răspuns la o întrebare: „au fost sau nu transparente finanțările pe care le-au primit partidele moldovenești”, afirmă analistul politic, cu referire la PAS și PPDA.
Despre același subiect a vorbit și secretarul general al Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, care consideră că acea comisie de anchetă formată în Parlament, care va examina circumstanțele de imixtiune a Fundației „Open Dialog” și fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlowska, în treburile interne ale Republicii Moldova, are ținta de a intimida partidele de opoziție, transmite IPN. „Dacă ar fi vrut cu adevărat să pună în discuție felul cum sunt finanțate partidele politice în Republica Moldova, ar fi avut o abordare mai largă”, spune Igor Grosu.
Ministrul finanțelor Octavian Armașu a afirmat în cadrul unei emisiuni la Moldova 1 că resurse financiare pentru implementarea reformei salariale există, invocând creșterea încasărilor la bugetul de stat. „Această creștere a încasărilor a fost posibilă datorită unor reforme care s-au făcut în domeniul administrării fiscale și vamale”, a declarat oficialul.
Despre Adunarea Pro-Moldova, contra moldovenilor, scrie portalul Platzforma. Activiștii din cadrul mișcării Occupy Guguță au realizat un sondaj online în care au întrebat dacă la manifestația de pe 20 octombrie cetățenii au venit de bună voie: „Am primit 69 de răspunsuri, dintre care 63 de persoane au afirmat că au fost obligate să participe la adunarea Partidului Democrat.” În articol se scrie că Partidul Democrat a violat dreptul la libertatea întrunirilor prin constrângerea cetățenilor de a participa la mitingul din 21 octombrie, ceea ce înseamnă că a încălcat Articolul 184 al Codului Penal și ar fi pasibil de pedeapsă.