Moldova nu se va reîntregi cu România și va fi prietenă cu Rusia, a declarat președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, într-un interviu pentru redacția rusească BBC, în care a vorbit despre politica internă și externă a țării, referindu-se inclusiv la relațiile actuale cu Estul și cu Vestul. Potrivit șefului statului, poziția „sau-sau” este greșită, mai ales în contextul unei societăți împărțită în două tabere: jumătate vrea să fie prietenă cu Rusia și cealaltă jumătate vrea în Uniunea Europeană: „Vom pune în aplicare acordul, dar în baza interesului național. Totodată, vom reface relația strategică cu Federația Rusă.”
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Natalia Sergheev
Jurnaliștii de la RISE Moldova au realizat portretul „celui mai controversat bancher din umbră” – Veaceslav Platon. Potrivit RISE, Platon a fost conectat de-a lungul anilor la mai multe bănci din Republica Moldova: la unele a avut acțiuni, pe altele le-a controlat din umbră. Raza de acțiune a lui Veaceslav Platon nu s-a limitat doar la sectorul bancar, se mai scrie în material. Potrivit jurnaliștilor, încă din anii ‘90 acesta a fost implicat în scheme frauduloase în care au fost vizate companii cu activități în energetică, asigurări și industrie din Moldova și Ucraina: „Schema prin care cel mai des reușea să câștige bani era simplă – crea datorii fictive și le legaliza prin intermediul instanțelor de judecată.”
Construcțiile hidroenergetice afectează biodiversitatea râurilor bazinului Mării Negre, dar și microclima la nivel local, afirmă membrul-corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, Elena Zubcov, citată de IPN. Ea a adăugat că în consecință, volumul apei în râuri scade, se schimbă temperatura, se modifică frecvența căderii precipitațiilor. „Zona carpatică a Nistrului este o rezervație a naturii care, dacă o distrugi, nu o mai restabilești, dar dacă se construiesc acolo centrale, putem considera că impactul asupra oamenilor de acolo este dramatic. Se pierde inclusiv potențialul economic susținut de turismul din zonă”, a spus Elena Zubcov.
Fără o alternativă democratică, regimul aflat la putere în R. Moldova nu va pleca de la sine, iar republica ar putea aluneca într-un autoritarism necamuflat, cu instituții și practici abuzive. De această părere este fostul Ambasador al R. Moldova în SUA, Igor Munteanu, membru al Mișcării de rezistență ACUM. Într-un interviu acordat Ziarului Național, Igor Munteanu comentează practica moldovenească de sfărâmițare a blocurilor electorale imediat ce ajung în Parlament. „Mi se pare clar că PLDM și PL nu ar trebui să facă un bloc alternativ celui deja anunțat, PPDA-PAS, iar acțiunile solitare ar putea fi penalizate”, a afirmat Munteanu.
Criticile aduse R. Moldova în Parlamentul European au fost foarte dure, afirmă și analistul politic Nicolae Negru, citat de Radio Chișinău. El consideră că actuala guvernare are de susținut un examen foarte serios în fața partenerilor europeni, adică organizarea unor alegeri parlamentare și a unei campanii electorale corecte. „Republica Moldova depinde foarte mult de UE, chiar bugetul său (...). Ceea la ce trebuie să ne așteptăm, e că ajutorul macrofinanciar nu va fi acordat până nu se va vedea cum vor fi organizate alegerile.” Prin urmare, guvernarea actuală are de susținut un examen foarte serios: campania electorală și modul în care vor fi organizate alegerile din 24 februarie, susține Nicolae Negru.
Analistul politic Corneliu Ciurea, citat de Komsomolskaia Pravda, afirmă că „pentru UE este imposibil și neconvenabil să vorbească la modul serios de sancțiuni la adresa R. Moldova, în perioada electorală”. În opinia sa, nu vor urma sancțiuni serioase, pentru că UE, ca și mulți alții, așteaptă alegerile, rezultatele acestora și crearea în continuare a alianței. Potrivit lui Ciurea, ceea ce el califică drept amenințări” ar fi „un semnal dat pentru electoratul Moldovei să voteze pentru dreapta”.
Cui aparține Fundația care a comandat sondajul IMAS în care cetățenii apreciază cel mai mult activitatea lui Dodon, Filip, Șor și Plahotniuc – așa este intitulat un articol publicat pe site-ul Ziarului de Gardă. Jurnaliștii scriu că cercetarea a fost realizată la comanda unei fundații fondate în 2017 de mai mulți apropiați ai Partidului Democrat din Moldova. La fondare, în funcția de președinte a Fundației a fost desemnată Cristina Balan, actuala ambasadoare a R. Moldova.