Dacă în anul 2018 din bugetul de stat au fost alocate aproape 20 de milioane de lei pentru Aparatul Președintelui R. Moldova, în bugetul de stat pentru 2019 pentru instituția prezidențială vor fi alocate aproape 30 de milioane de lei, scrie Ziarul de Gardă. Potrivit Ministerului Finanțelor, bugetul pentru anul viitor a fost majorat cu 9,7 milioane de lei, menționează publicația. „Motivul acestei majorări constă în preluarea la balanța Președinției a noii clădiri, renovată pe banii poporului turc.”
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Natalia Sergheev
„ANI a eșuat ca instituție pentru că nu a livrat societățile lucrurile pentru care a fost creată”, consideră analistul politic Vlad Țurcanu, citat de Radio Chișinău. El afirmă că aceste certificate de integritate pe care candidații la alegeri sunt obligați să le prezinte, ar reprezenta o judecată de valoare pentru cetățeni. Iar felul în care ANI eliberează aceste certificate viciază scrutinul din 24 februarie 2019, conchide Țurcanu.
Într-un comentariu publicat pe portalul de expresie rusă Newsmaker.md, expertul în drepturile omului și fostul coordonator național al Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, Veaceslav Balan scrie despre spotul video în care un polițist a refuzat să vorbească în limba rusă cu un șofer. Polemica în jurul acestuia s-a transformat în provocare directă a dezbinării interetnice, consideră autorul. El a explicat în câteva puncte ce nu e în regulă cu această istorie. „Din punct de vedere al drepturilor omului și al egalității, orice vorbitor al oricărei limbi din Moldova – română, rusă, găgăuză – are dreptul să utilizeze limba maternă în viața privată și în cea publică”, consideră Veaceslav Balan.
Statul Republica Moldova trebuie să elaboreze un program foarte clar de studiere a limbii române, preferențial pentru alolingvi, ministra educației, culturii și cercetării, Monica Babuc, degrevată din funcție în perioada electorală, transmite IPN. De asemenea, în opinia ei, trebuie să pregătească un set întreg de manuale care, actualmente, sau sunt lipsă și învechite, sau nu corespund anumitor necesități locale pe care le au minoritățile etnice. Monica Babuc mai spune că în curând la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va fi format un alt grup de lucru pentru studierea specificității promovării limbii române în zonele unde sunt concentrate minoritățile etnice.
Benin, Tunisia și Kosovo sunt noile „vedete” ale comerțului extern al Republicii Moldova, scrie portalul economic Mold-Street.com. Jurnaliștii menționează că exporturile de mărfuri din țară s-au cifrat la aproape 2,49 de miliarde de dolari în primele 11 luni ale anului trecut, ceea ce ar înseamnă creștere de peste 13% față de aceeași perioadă din 2017. Conform datelor statistice citate în material, Rusia, care altă dată era principala piață de desfacere, a coborât pe locul patru, după România, Italia și Germania.
Ilia Gulca scrie pentru Anticorupție.md despre candidatul socialiștilor la Ciadîr-Lunga, care ar fi militant pentru apropierea de Rusia cu proprietate în Uniunea Europeană. Autorul subliniază că Fiodor Gagauz s-a ocupat, în 2014, de organizarea referendumului „pentru autodeterminarea externă a locuitorilor din regiunea găgăuză”. Autorul scrie că pe lângă imobilele din R. Moldova, deputatul socialist a indicat o proprietate în orașul Burgas, Bulgaria, pe care a obținut-o în 2007.
Înfrângere catastrofală la vot a Theresei May: Brexitul spre un nou referendum – titrează portalul Deschide.md. În editorialul semnat de Iulian Chifu se menționează că asta e cea mai rușinoasă și umilitoare înfrângere, pe o temă majoră, a unui Guvern britanic de mai bine de un secol. Autorul scrie că UE nu poate oferi timp nelimitat fără motiv și opțiuni clare de mers înainte spre soluție clară: „Cu toată complexitatea și incertitudinea viitorului, un lucru e cert după votul din Parlamentul britanic: atât Marea Britanie, cât și UE au de pierdut, nu se știe care mai mult, din Brexit.”