Pe site-ul adevărul.md este citat expertul politic Dionis Cenuşă cu un punct de vedere referitor la afirmaţiile candidatului Blocului electoral ACUM pe circumscripţia din Edineţ pentru alegerile parlamentare din 24 februarie, Dinu Plîngău, că ar fi fost bătut de câţiva indivizi duminică, 27 ianuarie, chiar în faţa Comisariatului de Poliţie din Edineţ. Ar fi vorba despre „o multiplicare a violenţei împotriva reprezentanţilor Blocului electoral ACUM”, crede Cenuşă, şi ar fi un caz care ar arăta „motivaţia extrem de ridicată a regimului de a rămâne în vârful piramidei politice”. Analistul mai sugerează că abuzurile împotriva opoziţiei sunt posibile inclusiv pentru că puterea nu suportă costuri politice în urna unor astfel de gesturi.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Liliana Barbăroșie
Cotidianul.md relatează într-o ştire despre ședința Comisiei Unificate de Control (CUC) din 24 ianuarie, în care s-au semnalat existenţa unor „încălcări grave” în Zona de Securitate. CUC afirmă că Tiraspolul a amplasat mai multe posturi mobile de „grăniceri” și posturi „vamale” la intersecția unor străzi ce separă orașul Bender de satul Varnița, dar și la stația de cale ferată Bender-2. Reprezentantul structurilor de forță transnistrene, se arată în material, nu a negat existența unor astfel de posturi mobile și nu a exclus alte asemenea situații pe viitor. Pentru că situaţia nu a fost inclusă în raportul săptămânal al Comandamentului Militar Întrunit, Delegația Republicii Moldova, adoptând o poziție categorică, a refuzat aprobarea raportului considerându-l incomplet.
Într-un comentariu apărut pe tribuna.md se afirmă că Partidul Democrat ar fi expus mai multor riscuri în actuala campanie electorală, riscuri ce „îl pot costa atât în timpul campaniei electorale, cât și după”. Ar fi vorba, mai întâi, de riscul ca rezultatele alegerilor ar putea să nu fie recunoscute de către comunitatea internațională. „PDM înțelege acest lucru și încearcă să elimine de pe acum toate suspiciunile ce pot plana asupra corectitudinii alegerilor. Iar cel mai bun exemplu în acest sens este modul în care a reacționat la un raport de monitorizare al perioadei electorale, elaborat de Promo-Lex, care scotea în evidență mai multe încălcări”, scrie tribuna. Un alt mare risc ce planează asupra PDM se va contura dacă guvernarea va fi tentată să excludă din alegeri una din cele două mari tabere politice: blocul ACUM sau PSRM. „Presupuneri neoficiale că acest lucru se poate întâmpla se aud tot mai des și dacă ele se vor adeveri, aceasta ar putea arunca în aer stabilitatea politică internă”, comentează autorul articolului.
Partidele politice din R. Moldova ar putea să nu mai acceadă în Adunarea Populară a Găgăuziei, scrie Ziarul de Gardă. Publicaţia se referă la noul sistem de alegeri a deputaţilor Adunarea Populară în propus în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTA Găgăuzia). Sistemul e însoţit şi de interdicţia pentru partidele din R. Moldova de a-şi desemna reprezentanţi în cadrul puterii legislative regionale. Iniţiativa legislativă pentru modificarea Codului electoral al Găgăuziei a fost propusă de deputatul Adunării Generale a Găgăuziei, Serghei Cimpoeș, şi ea constă în propunerea de formare în autonomia Găgăuză a cinci districte electorale de nivel doi, care să includă șapte districte electorale de nivelul unu. În acest fel, în ziua alegrilor, fiecare alegător al unui district electoral de nivelul doi va primi șapte buletine de vot și va alege șapte deputați deodată. Deputatul consideră că în prezent, legea este încălcată prin faptul că un deputat poate fi ales de câteva sute de oameni și altul de câteva mii.
În contextul Zilei internaționale a comemorării Holocaustului, Ziarul de Gardă publică un articol despre sute de mii de evrei din Basarabia, omorâţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Soarta evreilor din Basarabia în timpul Holocaustului a fost una tragică, se arată în articol: „odată cu începutul celui de-al Doilea Război Mondial, în fiecare sat a avut loc masacrarea evreilor. Omorârea acestora era însoțită de o cruzime sadică. De exemplu, în Rezina, aproximativ 1000 de femei și copii au fost arşi de vii în cuptoare de calcar, oamenii au fost îngropați fiind încă în viață sau spânzurați pe cârlige de fier. Deja în iulie 1941, au început să se formeze ghetourile. Primii 25.000 de evrei sunt expulzați pe teritoriul ocupat de germanii din Ucraina, în timpul ocupației de la Chișinău, naziștii ucid cel puțin 10.000 de evrei. Până în august 1941, în Basarabia s-au format deja 7 ghetouri mari și tabere de concentrare evreiești, unde erau aproximativ 65.000 de evrei.”
Newsmaker.md afirmă într-un text prin care prefaţează un video la aceeaşi temă că Holocaustul a vizat şi teritoriul modern al R. Moldova, dar că aceste pagini de istorie rămân cele mai puţin cunoscute. Materialul video al publiocaţiei povesteşte lucruri esenţiale ce ar trebui ştiute despre Holocaust pe teritoriul R. Moldova şi ce surse pot fi consultate pentru o informarea mai bună.
Mold-street.md îşi anunţă cititorii că deşi R. Moldova a preluat din 1 ianuarie 2019 presedinţia comunităţii energetice, autorităţile, - în particular Ministerul economiei - tac şi nu spun ce planuri au în legatura cu noua postură. Publicaţia explică că comunitatea energetică este o anticameră pentru integrarea R. Modova în sistemul energetic european. Priorităţile ei au fost explicate, în locul guvernului, de secretariatul comunitatii energetice care a emis un comunicat. Potrivit comunicatului, perioada este importantă pentru că se vor adopta amendamentele la tratatul de instituire a comunitatii energetice, pentru a se asigura ca ea poate satisfice cerintele unei piete unice de energie.