Efectele secundare ale tărăgănării creării unei majorităţi (Iulian Chifu/Adevărul)

„Ce am aflat și ce (nu) s-a schimbat” (Ziarul de Gardă).

Un comentariu semnat de Dumitru Spătaru de pe tribuna.md caută explicaţii la ceea ce pare a fi o neimplicare a PDM – principalul partid al puterii – în situaţia post electorală. Acesta ar urmări ca disperarea să pună capăt pe cea mai mare parte a electoratului. Potrivit autorului, „Tot mai des se aud voci care spun că alegerile anticipate nu sunt o soluţie şi că partidele ce au ajuns în Parlament trebuie să se așeze la masa de discuţii şi să găsească o soluţie.

Your browser doesn’t support HTML5

Revista presei cu Liliana Barbăroșie

Conştient de aceste aşteptări ale unei importante părţi a societăţii, PDM intenţionat a lăsat iniţiativa socialiştilor şi celor din Blocul ACUM, mizând pe faptul că sunt puţine şanse ca aceste formaţiuni să ajungă la un numitor comun, iar evoluţia evenimentelor din ultimele săptămâni confirmă acest lucru. PDM nu-şi putea permite să acţioneze până acum, deoarece înțelegea că cea mai mare parte a alegătorilor a votat nu doar pentru PSRM şi ACUM, ci şi împotriva actualei guvernări”.

Iulian Chifu, analistul român care îşi publică o parte din comentarii în Adevărul, crede că s-a intrat în săptămâna ultimelor tentative de negociere pentru o majoritate, după care o decizie de a organiza alegeri anticipate devine obligatorie şi urgentă. „Efectele secundare ale tărăgănării creării unei majorităţi sunt două: o subminare profundă a regimului democratic, prin absenţa funcţionalităţii mecanismului de atribuire a puterii imediat după exercitarea votului; apoi dezvoltarea ideii că se poate trăi şi funcționa şi fără aparatul Legislativ ales”, mai crede el.

Analiştii citaţi de două publicaţii, timpul.md şi voceabasarabiei.md, se agită pe tema intenţiei liderului PPDA, Andrei Năstase să obțină informații cu privire la conținutul dosarelor intentate în Rusia în care figurează numele liderului PD, Vlad Plahotniuc. Pentru unul dintre ei, Roman Mihăieș, faptul că Năstase ar fi gata să apeleze la ajutorul Moscovei în războiul obsesiv cu Vlad Plahotniuc ar demonstra că liderul PPDA ar avea „o cooperare oficială, documentată și asumată cu FSB-ul de la Moscova”. „De acum încolo, devine clar că Andrei Năstase nu mai poate fi catalogat drept politician cu decizii autonome, ci unele dictate de serviciile secrete de la Moscova”, afirmă Roman Mihăeș. Ideea este dezvoltată şi de Nicolae Federiuc, care afirmă, citat de voceabasarabiei.md, că problema e ce vrea Moscova, în schimbul acestui ajutor „frățesc”. Iar Moscova ar vrea, după părerea acestuia, „capul lui Moțoc” (adică aj lui Vlad Plahotniuc). Iar Năstase, potrivit autorului, „ne vrea, din nou, eliberați cu ajutorul rușilor, și speră că moldovenii deșteptați o să-i aprecieze gestul și-i vor ieși în cale cu flori, așa cum s-a întâmplat în ’44, când ostașii sovietici eliberatori au venit aici călare pe tancuri”.

O analiză a beneficiilor pe care le-a adus primul deceniu al Parteneriatului Estic în R. Moldova care apare pe site-ul balkaninsight.com constată că acestea au avut o natură mixtă. În timp ce, în ultimii zece ani, cetățenii moldoveni au avut numai beneficii din partea Bruxelles-ului, politicienii au adus prejudicii ideei europene. De la lansarea oficială a Parteneriatului Estic (PaE) pe data de 7 mai 2009, la Summitul Parteneriatului Estic de la Praga, Republica Moldova a suferit mari transformări, dar mai rămân încă multe de făcut până la o adevărată democrație de tip occidental, scrie publicația.

În interviuri separate, unul găzduit de Evenimentul Zilei (evzmd.md), iar altul de Karadeniz Press (karadeniz-press.ro), ambii lideri ai ACUM, Maia Sandu şi Andrei Năstase, îşi dezvoltă poziţia referitoare la perspectiva anticipatelor. „Dodon și PSRM sunt prinși între două forțe: Moscova și Plahotniuc”, declară Maia Sandu. „Altfel, evident că există termenul limită până când Parlamentul va evita alegerile anticipate – aici vorbim despre data de 9 iulie – dacă până atunci s-ar putea să se prezinte dovezi mai clare ale parteneriatului PD-PSRM și atunci evident că nu trebuie să mai așteptăm nicio reacție de la socialiști”, mai spune ea. Andrei Năstase spune, la rândul său, că anticipatele, în formula în care și-o doresc Dodon și Plahotniuc, adică pe sistemul mixt de vot, nu vor face decât să întărească puterea lui Plahotniuc și aici se va vedea foarte clar duplicitatea și vulnerabilitatea lui Dodon. Năstase mai spune că Dodon mizează pe un al doilea mandat de președinte, iar dacă Plahotniuc îi va cere să arunce Moldova în haos, pe sistemul actual de vot, ACUM va face față tuturor acestor provocări.

Deschide.md publică o sinteză a săptămânii trecute, realizată de Vitalie Vovc sub titlul „Săptămâna în care au mutat şi piatra”. Autorul scrie că, deși ar fi corect să se spună că noutatea săptămânii a fost demisia Procurorului Anticorupţie, la urma urmelor, în materialul publicat de Rise.md referitor la scoaterea uzinei metalurgice din Transnistria de sub sancțiunile ucrainene altceva l-a șocat. „Există la Chişinău un loc (fosta strada Viilor, în perioada interbelică acolo se afla consulatul Italian (actualmente strada Mateevici-n.n.) unde au fost împușcați oameni de către NKVD... 85 de cadavre au fost găsite într-o groapă cu var... Pe acel loc a fost instalată o piatră comemorativă. Desigur, nu este singurul loc de acest fel. Și s-ar cuveni ca fiecare să fie marcat, iar victimele – comemorate. (...) La Chişinău terenul respectiv a fost privatizat, iar pe acel loc se va construi vrea-un birt ceva, în stilul epocii... Nu-i exclus să vină şi vrea-un popă să sfințească noul local. În stilul epocii. Iar piatra a fost pur şi simplu mutată mai la o parte”, constată Vitalie Vovc.

Mold-street.com scrie despre situația financiară din sectorul bancar și remarcă faptul că 11,5% din credite sunt neperformante. În primul trimestru al acestui an cele 11 instituţii financiare au obţinut un profit de 526,7 milioane lei, în creştere cu 28% (115,1 milioane lei) comparativ cu perioada similară a anului precedent. Portalul economic face referință la o notă informativă a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), care arată mai detaliat care este însă situaţia reală din sistemul bancar şi ce tendinţe pozitive sau negative au loc. Astfel, în primul trimestru al acestui an valoarea activelor totale ale celor 11 instituţii financiare s-a redus cu 0,2% (152,9 milioane lei) şi a însumat pe 31 martie 2019 - 82,9 miliarde lei.

Radiochisinau.md difuzează un interviu cu Ambasadorul Daniel Ioniță, care declară că România susține parcursul european al R. Moldova și așteaptă formarea unui nou Guvern la Chișinău și a unui program de guvernare pentru a continua proiectele destinate cetățenilor moldoveni. „Cred că Republica Moldova are șansa să revină în prim-planul atenției europene, cu condiția ca Republica Moldova, să-și urmeze calea respectivă. Sigur că suntem în momentul de față într-o perioadă de incertitudine politică. Au fost alegeri parlamentare, cu toții suntem în așteptarea unui guvern, în așteptarea unui program de guvernare și abia apoi putem să tragem niște concluzii, care eventual să ne ajute să ne repoziționăm către viitor. Până atunci, nu fac decât să repet ceea ce am spus de fiecare dată și anume că România susține fără echivoc parcursul european al R. Moldova”.

La patru ani de la publicarea primului Raport Kroll, în dosarul „furtul miliardului”, Ziarul de Gardă (zdg.md) le reaminteşte cititorilor săi că acesta „a prezentat dovezi care sugerau că Ilan Șor, împreună cu companiile și persoanele afiliate acestuia (Grupul „Shor”) au jucat un rol esențial în coordonarea activităților respective”. Referindu-se la „Ce am aflat și ce (nu) s-a schimbat”, jurnaliștii constată că „La 21 decembrie 2017, Banca Națională a Moldovei (BNM) a făcut publică sinteza Raportului Kroll-2. Asemeni primului document furnizat de companiile Kroll și Steptoe & Johnson, contractate de R. Moldova pentru elucidarea furtului din sistemul bancar, cel de-al doilea Raport vorbește despre Ilan Șor și un grup de 77 de companii care au legături cu acesta, drept principalii beneficiari ai tranzacțiilor de la cele trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.”