Un articol din cotidianul.md caută să explice de ce Partidul Democrat renunță la luxosul sediu de pe strada Armenească despre care afirmă că ar fi proprietatea lui Vlad Plahotniuc, desi deţinută prin interpuşi, din moment ce cheltuielile pentru întreţinerea imobilului nu ar fi foarte mari – echivalentul a 10 mii de euro. Suma li se pare jurnaliştilor de la cotidianul.md modică, în condițiile în care un sediu cu o asemenea suprafață, situat într-o zonă ultracentrală a capitalei, ar costa de cel puțin 4-5 ori mai mult doar pentru chirie. De ce în acest caz PDM a anunţat că renunţă la sediu? Sursele anonime ale publicaţiei suspectează că Plahotniuc ar încerca să șteargă orice urmă de a sa în legătură cu acest imobil, pentru a nu permite autorităților să aplice ulterior un sechestru, în cazul în care i-ar fi intentat un dosar penal și ar fi constatate prejudicii financiare pe care fostul lider PD le-a adus statului.
Your browser doesn’t support HTML5
Reevista presei cu Liliana Barbăroșie
În articol se afirmă că fostul lider al PD deja ar fi aplicat această schemă în cazul clădirii Global Business Center, acolo unde-și avea chiar el biroul până la a se muta pe strada Armenească. Astfel, în 2018 clădirea a fost tranzacționată către un off-shore din Gribraltar, cu proprietari cetățeni ruși.
Newsmaker.md reia de la Kommersant şi publică o ştire despre faptul că „un complice” al lui Vlad Plahotniuc şi Veaceslav Platon ar fi fost arestat la Moscova. Ar fi vorba despre Oleg Kuzmin, fostul membru al Consiliului de administrație al European Express Bank. Autorităţile ruse îl acuză de participarea la o grupare criminală care ar fi fost implicată în exportul de fonduri din Rusia prin așa-numita schemă „moldovenească”. Potrivit anchetei ruse, Oleg Kuzmin ar fi comunicat direct cu organizatorii grupării criminale implicate în retragerea fondurilor din Rusia, adică fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, și omul de afaceri moldovean Viaceslav Platon. Kuzmin e acuzat conform art. 193.1 din Codul penal al Federației Ruse (comisionarea tranzacțiilor valutare privind transferul de fonduri în cantități deosebit de mari către contul bancar al unui nerezident cu transmiterea către o instituție de credit a unor documente falsificate) și art. 210 din Codul penal al Federației Ruse (participarea la o comunitate criminală care folosește o funcție oficială). Cauza penală împotriva lui ar fi fost inițiată la 26 iunie a acestui an.
Nicolae Negru scrie în ziarulnational.md că alianța ACUM-PSRM este un produs rusesc prin excelență. „Atunci când doi reprezentanți ai guvernării, inclusiv un vicepremier, votează împotriva Ucrainei, care de facto este scutul anti-imperial al Republicii Moldova, de care depinde în cea mai mare măsură rezolvarea problemei transnistrene, iar un ministru al aceluiași Guvern afirmă că ei au făcut-o din considerente personale, că nimic nu s-a schimbat în opțiunile noastre geopolitice și în relațiile cu Ucraina, că totul rămâne pe vechi, Guvernul respectiv nu mai poate fi luat în serios, oricât s-ar răsti, deloc europenește, de altfel, la judecători și procurori Maia Sandu,” explică Negru.
Politologul Dionis Cenuşă afirmă într-o analiză pe IPN.md că Moldova nu trece prin revoluţie, ci printr-o nouă redistribuţie de putere. După părerea autorului, socialiştii şi Blocul ACUM folosesc autoritatea politică pentru a intensifica decuplarea instituţiilor de influenţele anterioare ale Partidului Democrat. Premierul Maia Sandu, cu sprijinul majorităţii în Parlament, aplică o „lustraţie” politică tactică cu scopul de a curăţa sistemul de persoanele loiale regimului oligarhic şi a-i înlocui cu persoane integre, pe bază de concurs deschis, scrie politologul. Astfel, în doar două săptămâni de la preluarea puterii de către coaliţia PSRM-ACUM, au demisionat toţi judecătorii Curţii Constituţionale, directorul Centrului Anti-Corupţie, şefia Inspectoratului General de Poliţie, directorul Agenţiei Proprietăţi Publice, şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate etc. Dionis Cenuşa crede că miza noii guvernări este să-l demită pe procurorul general, Eduard Harujen, al cărui mandat expiră în 2020, şi care încă rezistă în faţa presiunilor politice şi publice. O altă prioritate, menţionată de Dionis Cenuşa, este schimbarea componenţei Comisiei Electorale Centrale, în paralel cu modificarea legislaţiei electorale pentru a reveni la votul proporţional, care face posibilă demiterea membrilor CEC de către Parlament fără decizia instanţelor de judecată.