Blocul ACUM - „între ciocan și nicovală” (Vlad Țurcanu/Cotidianul)

„Justiție în era post Kroll” (Ziarul de Gardă).

În cotidianul.md, Vlad Țurcanu meditează la situația Blocului ACUM - „între ciocan și nicovală”. Analistul observă că „după ce, aflându-se în opoziție, au creat așteptări mari în societate, liderii Blocului ACUM se văd nevoiți, odată ajunși la putere, să domolească spiritele pe care tot ei le-au încins. Socotelile lor din stradă nu s-au potrivit în deplină măsură cu cele de la guvernare. La fața locului lucrurile arată altfel. Realitatea pe care o descriau ei în culori negre se dovedește acum și crudă pe deasupra. (…) După ce au ratat momentul prielnic de la început, renunțând la asaltul asupra instituțiilor care le sunt potrivnice, liderii Blocului trebuie să însușească din mers jocul politic pozițional. Pe acesta însă nu-l stăpânesc la fel de bine ca funcționarii din sistem și, în mod cert, nu ca partenerul lor obișnuit cu cotloanele puterii, Igor Dodon”, conchide Vlad Țurcanu.

Your browser doesn’t support HTML5

Revista presei cu Liliana Barbăroșie

Newsmaker.md scrie despre „Blânda deoligarhizare”. Sub acest titlu, redacția trece în revistă toate fotoliile importante din administrația de stat care continuă să fie ocupate de persoane instalate în funcții de PDM. În acest context, NewsMaker oferă detalii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Banca Națională a Moldovei, etc.

Agora.md constată că fostul premier Ion Sturza, care a contribuit la fondarea PDM, acum îi vrea „moartea”. Acesta a declarat, într-o emisiune la TV8, că Partidul Democrat din Moldova trebuie radiat de pe lista formațiunilor politice moldovenești și scos în afara legii. „El nu a fost partid, a fost o gașcă - cum s-o spun mai simpatic - de organizați care au lucrat în detrimentul țării și al cetățenilor. Sunt elemente că a fost un grup organizat care a activat în afara mandatului unui partid politic. Cu susținerea cetățenilor, el trebuie dat jos. Mai departe trebuie de elaborat o lege a lustrației. Trebuie de aplicat sancțiuni celor care au deținut funcții și au activat în slujba vechiului regim. Să fie o condiție: cei care vor în funcții de administrare a statului să nu fie afiliați niciunui partid în ultimii 5 ani. Atunci profitorii vor pica din start”, consideră Sturza.

În analiza sa bisăptămânală de pe ipn.md, Dionis Cenușă se referă la relația Republica Moldova – Uniunea Europeană. Desi relansarea relațiilor UE-Moldova se află oarecum la o etapă incipientă, încrederea în integritatea și sinceritatea guvernării de la Chișinău dezarmează exigența europeană, constată politologul. Așteptările UE ar trece, în opinia sa, cu vederea complicațiile care pot surveni, în curând, în relațiile din cadrul majorității parlamentare. „Deja există semnale clare că președintele țării este determinat să frâneze mișcările nepopulare ale Guvernului Maiei Sandu, sporindu-și propria calitate de protagonist, dar și cea a Partidului Socialiștilor. Acest lucru poate precipita animozitățile ascunse din interiorul majorității parlamentare, în care Socialiștii își vor ascuți treptat retorica față de Guvern”, scrie Dionis Cenușă.

Media-azi.md titrează: „Nori negri deasupra CA: Premierul Maia Sandu a solicitat demisia membrilor Consiliului Audiovizualului”. Ea a venit cu un demers public către membrii Consiliului Audiovizualului (CA), în debutul ședinței publice din 29 iulie a instituției. Premierul și-a argumentat solicitarea prin faptul că CA nu a efectuat acțiuni privind îmbunătățirea stării de lucruri din domeniul mass-media. Membrii CA au fost surprinși de această vizită inopinată. Președintele CA, Dragoș Vicol, a încercat să explice situația, dar premierul i-a răspuns că nu e nevoie de explicații, ci de acțiuni din partea CA, care nu au fost luate la timpul oportun.

Tribuna.md găzduiește un editorial intitulat „Politicienii și Justiția sau de ce cei din noua guvernare trebuie să se gândească bine înainte de a face declarații”, Semnat de Dumitru Spătaru, comentariul schițează un tablou al justiției din Republica Moldova împărțită în două mari tabere – cei care au rămas fideli fostei guvernări și fac tot posibilul pentru a-i proteja interesele, obstrucționând noua guvernare, și cei care stau cu „urechile ciulite” la ce declară reprezentanții noii guvernări pentru a încerca să le facă acestora pe plac, în speranța că vor intra în grațiile lor. Autorul admite că undeva între aceste două mari tabere este și un micuț de tot procent al celor care încă încearcă să-și facă cinstit meseria, neglijând factorul politic.

Ziarul de Gardă (zdg.md) publică un studiu de caz intitulat „Justiție în era post Kroll”, în care trece în revistă acțiunile autorităților împotriva lui Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, după dispariția acestora din Republica Moldova. ”Organele de drept au aplicat sechestru pe bunurile companiei „Finpar Invest”, controlată de Vladimir Plahotniuc la un an și jumătate după ce au intrat în posesia documentelor din raportul Kroll 2, acolo unde apărea, în premieră, informația că firme afiliate politicianului sunt printre beneficiarii fraudei bancare. În această perioadă, Plahotniuc a înstrăinat o parte dintre cele mai luxoase proprietăți deținute de companiile sale pe teritoriul R.Moldova și a lichidat o altă companie care figurează în anexele din Kroll 2. Și în cazul lui Ilan Șor, organele de drept au aplicat sechestru pe companiile afiliate fostului primar de Orhei, după ce acesta a reușit să le înstrăineze”, notează jurnaliștii ZdG.

Timpul.md o citează pe Aneta Zasavițchi, președinta Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement, care afirmă că reducerea cotei TVA de la 20% la 10% în industria hoteluri-restaurante-cafenele (HoReCa), oferită anul trecut de Guvernul Filip, a contribuit la transparentizarea sectorului. Revenirea la taxa de 20% ar anula toate beneficiile obținute, susține ea, arătându-se supărată că o asemenea decizie nu a fost consultată, în prealabil, cu mediul de afaceri din domeniu.