Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei românești
La o sută de ani de la Marea Revoluție din Rusia, federația este condusă de „noua elită kaghebistă”, arată Armand Goșu într-un articol apărut în revista 22. Cum politica externă e domeniul în care Rusia a regresat cel mai mult sub conducerea lui Vladimir Putin, analistul stăruie asupra explicațiilor. Ele țin de „transformarea structurilor de putere de la Kremlin. Elitele de politică externă și securitate (...) au fost înlocuite de agenți ai serviciilor secrete”. În anii 60, fostul șef al KGB Iurii Andropov reușise să formeze cadre ale intelligence-ului cu profil mai occidental: „aveau voie să întrețină contacte cu Occidentul, aveau acces la cărți în limbi străine, la filme vestice, studiau științele sociale care se predau în alte țări (...). Erau tineri educați cu mult peste media din Uniunea Sovietică, ascultau muzică străină, arătau bine, se îmbrăcau după moda occidentală, ar fi reprezentat alternativa la o conducere sovietică gerontocratică. Ei doreau să îmbunătățească relațiile cu Occidentul, să schimbe traiectoria URSS, doreau reforme, investiții occidentale”, scrie Goșu. Numai că, ajuns la conducerea PCUS, Andropov a re-format serviciile exact în sens invers, pe modelul cekist leninist. În mare parte, rușii s-au obișnuit să privească politica externă din perspectiva acestor oameni ai serviciilor: tot răul e din vina „complotului mondial pus la cale de americani și de marea finanță internațională”.
Se remarcă pe mai departe în presă contraperformanța guvernării PSD-ALDE. Duminică au ieșit în stradă peste 20.000 de oameni în București și alte mii în marile orașe din țară. Dar culmea eșecului este, în opinia Victoriei Stoiciu (contributors), că nemulțumirile față de guvernanți au adus de aceeași parte a baricadei sindicatele, patronatele și pe președintele țării. Comentatoarea are și o explicație pentru măsura care a ridicat în picioare pe toată lumea, și anume trecerea tuturor contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Era singura soluție pentru social-democrați ca să păstreze cât de cât echilibrul bugetar, amenințat de măririle de salarii și de scăderi de impozit în cascadă, și în același timp să-și respecte promisiunea de a mări salariile. Pe scurt, problema rămâne în brațele sistemului privat. În medie pierderea per angajat va fi de circa 21%, susține Victoria Stoiciu. Angajatorii privați vor trebui să suporte costul legat de modificarea soft-urilor contabile de calcul al salariilor, tensiunea în relația cu salariații, renegocieri salariale. Pentru bugetari, soluția a fost pregătită din vreme: noua grilă de salarizare care face ca aceși angajați să nu piardă mai nimic, dar nici să nu câștige. „Dincolo de salariați și angajatori, însă, scrie Victoria Stoiciu, vom avea de pierdut noi ca societate. (...) Asistăm la o tentativă de regândire a societății, în care ceea ce am construit sute de ani, cu vărsări de sânge, e șters din pix ca urmare a unui simplu calcul contabil”.
Dan Tapalagă selectează pe Hotnews.ro ceea ce e cu adevărat nou legat de protestele de duminică față de cele din ianuarie legate de ordonanța 13: „nici măcar Antena 3 nu și-a mai permis să bagatelizeze sau să ridiculizeze protestatarii”.