Your browser doesn’t support HTML5
Site-ul ziare.com îl publică pe Petre M. Iancu cu un articol despre amnezia exterminării evreilor, forme de antisemitism, inadecvarea la libertate, cinism politic și un discurs ”insidios” al președintelui rus Vladimir Putin. La 75 de ani de la eliberarea eliberarea lagărului de la Auschwitz au fost două ceremonii separate : una în Israel, la care președintele Poloniei nu a luat parte, și alta astăzi, chiar la Auschwitz, în Polonia. „Ambele manifestări își au îndreptățirea lor. La Auschwitz,(pentru că e) principalul simbol al genocidului savârșit de naziști cu complicitatea anitisemiților europeni și a statelor încăpute pe mâna lor”. De asemenea, „E firesc (…)ca statul evreu să găzduiască o ceremonie internațională de comemorare a morților poporului evreu”. Petre M. Iancu observă că se dezvoltă „un cinism politic care, după deceniile de tabuizare a subiectului în imperiul comunist, a început să prefacă Holocaustul în armă și unealtă a revizionismului istoric. Strădanii ample în acest sens depun nu doar urmașii mișcărilor de extremă dreapta din estul Europei, care apelează la mituri ori le reciclează ca să-și facă dispărute propriile complicități la Holocaust. Ci și Rusia lui Putin”. Discursul liderului rus a reclamat „pe nedrept, pentru ruși , spune Iancu, (…)și nevinovăția și partea leului din suferințele celui de-al Doilea Război Mondial. Ca și cum pactul Hitler-Stalin n-ar fi fost o înțelegere sinistră, care le-a permis comuniștilor ruși să ocupe și să oprime parte din estul Europei, dând liber naziștilor să subjuge vestul continentului. Ca și cum n-ar fi avut loc crimele în masă de la Katyn. Asemenea abuzuri revizioniste, articulate pro domo și întru izolarea unor țări-victimă, ca Polonia, discreditează memoria și o ucid lent”.
Pe același site, ziare.com, Andreea Ghiță comentează filmul Masacrul de acasă realizat de „un reporter curajos”, care a mers în mijlocul ţăranilor din comuna Pepeni (Republica Moldova). Trei sute de evrei au pierit acollo în masacrul din 1941. Ce constată reporterul ? Că „ nici măcar sătenii cu tâmple argintii nu ştiu nimic despre „jidani” şi nici nu-i interesează istoria lor, pentru că s-au născut după război şi după dispariţia „jidanilor” sau cum le-o fi zicând acum”. În comuna Pepeni a existat totuși o ceremonie comemorativă, la care sătenii au luat parte. Primarul lor a cerut scuze, cam fără entuziasm, pentru masacrarea evreilor. Cu acest prilej, „O notabilitate locală constată cu nedumerire că astfel de orori s-au putut petrece în satul lor, locuit de moldoveni paşnici, muncitori şi primitori”...”
Președintele Klaus Iohannis și premierul liberal Ludovic Orban au fost huiduiți la Iași pe 24 ianuarie. Este semnalul că perioada de grație s-a încheiat. Cristian Pantazi scrie pe G4Media că n-au strigat numai grupuri de pesediști. Proteste au fost și din partea reprezentanților societății civile, organizații care au protestat și pe vremea PSD pentru că Moldova este ignorată când vine vorba de investiții. „Sigur că un guvern instalat de aproape trei luni nu poate face minuni. Dar societatea civilă din Iași a simțit că avântul reformist al PNL s-a cam încheiat după preluarea puterii, iar agenda guvernului e mai degrabă politică, nu administrativă”. În ciuda promisiunilor făcute la televiziune de unii miniștri, „instituțiile sunt tot nereformate (secția specială e bine merci la locul ei), șefii din teritoriu puși de PSD sunt schimbați la fel de arbitrar cu liberali, marile proiecte precum digitalizarea, regionalizarea, descentralizarea și pornirea șantierelor de infrastructură sunt doar promise”.