Interesele propagandistice ale Moscovei sunt slujite tot mai agresiv de aparatul complex care produce și propagă știri false. Dorin Popescu semnează pe această temă, pe platforma contributors.ro, o analiză. Consideră că sunt vizate sunt mai ales „țările în care există componente ale «lumii rusești»”– Ucraina, Republica Moldova, Georgia, dar și România. Metoda e veche: Moscova exploatează în interes propriu realitățile interne din aceste țări, ca să le deturneze orientarea pro-europeană și pro-atlantică. Dorin Popescu vede și o altă sursă a ofensivei propagandistice rusești: Vladimir Putin vrea să consolideze „solidaritățile interne prin amplificarea rolului ideologic al marilor mituri din cultura și istoria Rusiei – a se vedea aici unele din propunerile de modificare a Constituției țării, printre care cele privind definirea familiei și statuarea constituțională a credinței în Dumnezeu ca elemente de identitate ale lumii rusești într-o lume care își autodevoră rădăcinile, identitățile etc.”. Această nouă proiecție rusească asupra istoriei universale e exportată și contribuie la fortificarea modelului „democrației iliberale” în Occident.
Pe site-ul ziare.com, Lucian Lumezeanu scrie tot despre fake news, dar cu referire la epidemia de coronavirus. Știri false pe această temă sunt propagate fie din prostie (așa-numiții „habarniști”), fie deliberat, iar această din urmă categorie are drept sursă Rusia, spune Lumezeanu. Articolul enumeră câteva „teorii” care circulă pe internet și rețele de socializare: trupele americane care ar urma să vină în Europa pentru exercițiul militar anual al NATO vor să ocupe teritorii din continent, profitând de coronavirus; nu e nicio epidemie, totul e manipulare; coronavirusul există, dar e o armă biologică americană, menită să anihileze adversarii, China în special. Această ultimă „știre” a fost promovată insistent de Jirinovski și Lucian Lumezeanu scrie că circulă cu atâta succes încât nu e zi să nu o vezi. Se mai spune și că în Rusia nu ar fi coronavirus. Ba este, și e posibil ca numărul de cazuri să fie mult mai mare decât cel comunicat.
Toți cei care răspândesc panică „amenință coeziunea țesutului social însuși. Prin demagogie ori iresponsabilitate, aceste voci sunt responsabile pentru naşterea celei mai redutabile pandemii psihologice cu care națiunea noastră se confruntă în ultimele decenii. (…) Datorăm televiziunilor şi mediului digital propagarea unei stări de anxietate ale cărei efecte, pe termen mediu, pot fi devastatoare”, scrie Ioan Stanomir pe contributors.ro. Profesorul universitar de drept constituțional explică de asemenea ce înseamnă stare de urgență și de ce ea nu trebuie privită ca o suspendare a democrației.
În fine, tot pe contributors.ro, Cosmin Marinescu atrage atenția asupra factorului încredere, absolut vital nu doar acum, pe timp de criză, ci mai ales după ce ea se va încheia, și anume în economie, care are de traversat o criză. Or „criza de încredere este mai periculoasă decât criza economică per se (…), dacă încrederea economică se năruie, injecțiile financiare ad-hoc (…) nu reprezintă decât dopaj superfluu, și pot arunca piețele pe alte traiectorii inadecvate. Tocmai de aceea politicile publice trebuie axate, aproape obsesiv, pe refacerea încrederii”.