Rusia a teoretizat demult natura actuală a războiului: război informațional, hibrid, favorizat de circulația liberă a informației, arată Lucian Lumezeanu într-o analiză publicată pe ziare.com. China și Rusia îl practică deja. De ce? Pentru a remodela ordinea globală, pentru a forța concesii, ridicări de sancțiuni, pentru a întări forțele populiste pro-ruse din Europa, „pentru a planta semințele unor curente pe care le pot exploata apoi, precum anti-occidentalismul, naționalismul, ura față de imigranți, ura față de alte categorii sociale din aceeași țară”. De ce poate Rusia să facă ce face? Un think tank american răspunde cu caracteristicile propagandei ruse: volum mare și foarte multe canale; rapidă, continuă și repetitivă, fără un angajament față de realitatea obiectivă, deci dispusă la orice invenții, chiar contradictorii, fără consistență, dar compensând prin alte mijloace.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei de la București
Valentin Naumescu arată într-un text apărut pe același site că ideea europeană e mult mai veche decât „Declarația Schuman de reconciliere istorica franco-germana din 9 mai 1950, considerata punctul oficial de start al construcției europene actuale”. În clipa de față, tema care revine insistent este cea a solidarității dintre țările din Vest și din Est, iar „problema ordinii europene a avut întotdeauna la bază Europa Centrala”. Naumescu reamintește chestiuni asupra cărora există demult consens științific: „cine influențează Europa Centrală domina Europa si cine domina Europa controlează practic super-continentul Eurasiatic, conducând astfel lumea”. La momentul actual, problema acută este dacă Germania va dori să rămână în interiorul angajamentului european de alianță cu Statele Unite. Proiectului european îi sunt astfel deschise trei drumuri: Europa vrea sa fie suverana, urmând o cale proprie (varianta sugerată de Franța), vrea sa rămână occidentală (aparținând, ce-i drept, unui sistem de putere cu centrul de greutate dincolo de Atlantic) sau vrea să fie eurasiatică, în sensul natural pe care îl dă geografia ei și pe care l-ar dori și Rusia. Această din urmă evoluție ar fi catastrofală în special pentru statele din Centrul și Estul Europei.
Mai multe comentarii discută riscurile măsurilor severe de izolare luate în România în cadrul stării de urgență. Ele blochează economia. În opinia Ioanei Ene-Dogioiu (ziare.com), prima lună de stare de urgență trebuia să fie răgazul ca autoritățile să se pregătească de situația pandemiei. Nu a fost așa. Acum se pregătește încă o lună, plouă cu ordonanțe militare anunțate cu precădere la miez de noapte, ca să aibă mai mult impact, dar tot nu sunt măști în spitale și la populație. S-a anunțat reducerea salariilor la bugetari, dintre care unii sunt deja în șomaj tehnic, respectiv cei care îndeobște nu fac nimic. Și cu ei și fără ei e totuna. Aceștia primesc însă salariul complet. Cei aflați acum la muncă, vor primi doar 75% din salariu. E oare normal?
După ce a colectat pentru Adevărul opinii ale experților, Elena Deac scrie că „Până în prezent, Guvernul a promis şi încă nu a plătit niciun leu din cei 10 miliarde lei pentru şomajul tehnic şi 15 miliarde lei garanţii pentru susţinerea creditării IMM-urilor. România are nevoie, mai mult ca oricând, de leadership, de politicieni care să uite de interesele electorale şi care să ia măsuri drastice, chiar dacă nepopulare”.