Editorialistul Radu Popescu, de la Ziarul de Iași, scrie despre „Diplomaţia faptelor concrete”, prin care Republica Moldova impresionează comunitatea internațională. „Lucrurile care se întâmplă astăzi peste Prut se desfăşoară cu o viteză pur şi simplu incredibilă”. Întâlnirile înalților oficiali de la Chișinău cu reprezentanți ai statelor vestice au loc dacă nu zilnic, săptămânal. Dacă la început foștii lideri Vlad Plahotniuc și Igor Dodon ironizau linia anticorupție a noilor guvernanți, acum deja mulți dintre ei se tem și caută să se pună la adăpost peste hotare de anchetele procurorilor anticorupție.
Dincoace de Prut însă, lupta anticorupție a pierdut atât de mult din suflu încât Dan Tăpălagă, analist la G4Media, scrie că „România se află la un pas de a intra în grupul proscrișilor din Uniunea Europeană, al țărilor monitorizate de Comisia Europeană pentru nerespectarea statului de drept din cauza marilor probleme din justiție nerezolvate sau chiar agravate în ultimul an, cum ar fi decizia Curții Constituționale în cazul Secției Speciale. Altfel spus, procurorii anticorupție le cer decidenților politici să spună clar dacă mai vor sau nu cu adevărat lupta anti-corupție, pe fondul evacuării mesajelor pro-justiție și stat de drept din discursul liderilor politici aflați la putere”. Crin Bologa, procurorul șef Anticorupție, a avertizat explicit într-un interviu (…) asupra pericolului tăierii de fonduri europene dacă România nu face reformele promise în justiție, inclusiv desființarea Secției Speciale: «degeaba desființăm, vopsim, revopsim, pentru că ni se va bloca accesul la fondurile europene»”.
Cercetătoarea Cristina Melnic de la Centrul de studii sino-ruse din cadrul Academiei Române, revine pe blogurile Adevărul cu o nouă analiză asupra Ucrainei. De această dată urmărește evoluția atitudinii ucrainenilor față de NATO. „Există, scrie Melnic, o dinamică pozitivă a opiniei publice ucrainene faţă de aderarea la NATO, deşi o majoritate clară nu era identificată de cele mai importante case de sondare de la Kiev. Între timp, pe marginea evenimentelor din ultimele luni, tendinţa s-a întărit” : peste 50 la sută dintre cetăţenii ucraineni susţin aderarea la NATO. Diferitele case de sondaj lasă să se vadă însă o distribuție inegală a opiniei pro-NATO, în funcție de regiune. Totuși, „majoritatea ucrainenilor (56%) sunt conştienţi că statutul de stat nealiat nu oferă nicio garanţie de securitate Ucrainei, iar în cazul unei agresiuni militare, ei sunt pe cont propriu”. În plus, „aproape trei sferturi dintre cetăţeni (74%) înţeleg că, la momentul actual, Ucraina nu are nicio garanţie externă în privinţa păstrării independenţei, suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale”. Cristina Melnic descifrează din sondajele consultate și un alt aspect interesant: spre deosebire de Republica Moldova, ucrainenii au înțeles că „aderarea la NATO contribuie semnificativ la aderarea la Uniunea Europeană, iar integrarea în UE (cel puţin în spaţiul estic) nu este posibilă fără acoperirea segmentului securitar”. În mod surprinzător (este calificativul folosit de autoare), la o întrebare privind disponibilitatea de a-și apăra țara cu arma în mână, doar un sfert ar fi gata, 30% ar participa ca voluntari. Și 47% dintre cetăţenii Ucrainei spun că n-ar lupta pentru Ucraina sau că „e foarte greu să dea un răspuns în acest sens...”