Într-un comentariu apărut în Cotidianul, Cristian Cobuz se referă la reconfigurarea majorității parlamentare din Republica Moldova. După ieșirea Partidului Liberal de la guvernare, odată ce prim-vicepreședintele PL, Dorin Chirtoacă, a fost arestat preventiv, în majoritatea parlamentară a fost cooptat Partidul Liberal Democrat din Moldova, condus de Iurie Leancă. Cristian Cobuz își alege ca „martor” al efectelor acestei schimbări și un articol publicat de Dan Dungaciu pe un site moldovenesc, dar și în presa din România. Profesorul Dungaciu a fost până mai ieri consilierul liderului liberal Mihai Ghimpu, iar din această poziție l-ar fi prezentat pe Vlad Plahotniuc în rolul de „salvator” al Republicii Moldova. Acum, când PL e în opoziție, îl categorisește de „oligarh” și „descoperă” existența unui „binom” Dodon-Plahotniuc. Autorul articolului îi impută așadar tardiva „ieșire din amnezie” și îl chestionează dacă „înţelege că onorariul pe care l-a primit pentru consultanţa de la Chişinău nu avea rolul de a cumpăra expertiza lui în consultanţă politică, ci, mai degrabă, pentru a-i cumpăra influenţa la Bucureşti a expertului în strategii regionale Dan Dungaciu, membru în comisia prezidențială pentru elaborarea Proiectului de țară”. În acest articol, Cristian Cobuz pomenește și rezolvarea extravagantă a interimatului de la primăria Chișinăului: viceprimarul, care era și el arestat, a fost eliberat subit și a declarat senin că preia conducerea capitalei.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei bucureștene cu Tania Radu
Tensiuni în principalul partid de guvernămînt de la București. Liderul social-democrat Liviu Dragnea nu se mai înțelege cu premierul Sorin Grindeanu. Iar cea mai recentă dispută a fost pe Legea salarizării unice a bugetarilor, proiect nesusținut de guvern, dar pe care Dragnea l-a direcționat către Parlament, unde a fost azi aprobat. Ion M. Ioniță publicase deja cu câteva ore înainte în Adevărul un comentariu în care constata că, da, nu sunt bani în buget pentru onorarea promisiunilor din această lege, iar sacrificarea premierului Grindeanu ar fi singura ieșire din situație la îndemâna lui Dragnea. Atâta doar, arată Ioniță, că Grindeanu ar putea să nu demisioneze: nu are nimic de pierdut dacă refuză să demisioneze. N-ar da prea bine pentru PSD sa-și sacrifice cu forța propriul premier.
Și Iulian Leca, de la ziare.com, spune că o schimbare de guvern nu-l avantajează deocamdată pe liderul PSD. Dragnea e destul de încolțit în propriul partid (remarca apare și la alți comentatori), iar noua propunere de premier va trebui oricum să treacă pe la Cotroceni.
Sunt totuși și ceva vești bune pentru Dragnea. Proaste pentru România, desigur. PSD nu are opoziție în Parlament, așa că partidul tinde să și-o creeze... din interior. Apoi Curtea Constituțională tocmai s-a pronunțat pe o anume sesizare care îl privește și pe Dragnea. Ioana Ene-Dogioiu scrie despre asta la ziare.com și consideră că decizia CCR „este probabil una dintre cele mai teribile mostre de perversitate juridică. Să împachetezi o admitere, imposibilă procedural, într-o respingere profund neconstituțională ea însăși, este un act de înalta măiestrie, ce-i drept, dar una împotriva Justiției”. N-o să intrăm în amănunte, dar speța îndelung discutată la CCR are legătură cu legislația privind abuzul în serviciu, pentru care este cercetat penal și liderul PSD. Ioana Ene crede că CCR a re-deschis, și încă la perete, ușa pentru revenirea în actualitate a Ordonanței 13, cea care îi grația și dezincrimina pe corupți (pe Dragnea y compris) și care a fost retrasă de guvern numai după ce a produs ample manifestații de protest.