Într-un editorial pentru deschide.md, Iulian Chifu scrie despre cum au reacționat capacitățile de intervenție și, mai ales, decidenții responsabili în situația urgentă cauzată de ninsorile abundente. În opinia sa, săptămâna trecută s-au văzut limitele majore la nivelul administrației, lipsa de prevenție, ne-toaletarea din timp a copacilor, eliminarea crengilor uscate și reașezarea corolei în spațiul viu vital. Autorul mai scrie că reacțiile au fost tardive și nepotrivite, iar reluarea intervenției pentru lichidarea urmărilor unei intemperii moderate a avut nevoie de 36 de ore de la începutul urgiei. Cum să recomanzi oamenilor să stea acasă, în loc să-i mobilizezi, pe ei și pe toate serviciile publice, pentru a lichida urmările intemperiei din oraș?, se întreabă Iulian Chifu și scrie în continuare că în afara unor reacții particulare și a unor întrajutorări între vecini, spiritul civic s-a dovedit că lipsește cu desăvârșire.
Despre intervenția autorităților după ninsorile abundente și oportunitățile pe care le are Republica Moldova este și comentariul semnat de Dionis Cenușă pentru Agenția de Presă „IPN”. În opinia sa, au existat o combinație de factori care au triplat impactul dezastrului natural, și anume, lipsa de competențe necesare, pregătirea proastă a autorităților, resursele limitate și comunicarea ineficientă cu cetățenii. Situația dată, scrie autorul, arată cât de esențială este existența unor mecanisme de evaluare a riscurilor dezastrelor și respectiv de prevenire a acestora în timp util. Însă, în opinia sa, autoritățile moldovene au întârziat să le dezvolte până acum, deși Moldova este lovită de dezastre naturale puternice din 2008 încoace. Dionis Cenușă notează că Acordul de Asociere cu UE include diverse prevederi dedicate protecției civile și anticipării dezastrelor naturale și ține de obligația autorităților de la Chișinău de a valorifica toate oportunitățile oferite de către partea europeană. „Toată responsabilitatea pentru amânarea dezvoltării unor mecanisme robuste de gestionare a dezastrelor îi revine autorităților de la Chișinău. Or, Acordul de Asociere cu UE și apartenența la Parteneriatul Estic oferă diverse instrumente pentru a putea beneficia de asistență semnificativă din partea UE.” În fine, concluzionează autorul, combaterea corupției și a incompetenței din cadrul administrației publice locale și centrale din Moldova trebuie să fie tratate cu aceeași seriozitate ca și dezvoltarea mecanismelor de prevenire a riscurilor dezastrelor naturale.
Jurnaliștii de la Radio Chișinău scriu că datoria de stat a Republicii Moldova a crescut cu peste un miliard de lei în primele două luni ale anului 2017. În opinia experților citați în material, problema constă nu atât în suma datoriei, cât în modul cum sunt utilizați banii împrumutați. Analistul economic Sergiu Gaibu notează că în condițiile în care există gestionări proaste ale activelor comerciale cum a fost cazul Băncii de Economii, evident că apar reticențe odată cu majorarea datoriilor, deoarece apar întrebări în privința modului de gestionare a acestor fonduri. Potrivit Ministerului Finanțelor, scriu jurnaliștii, în primele trei luni ale anului și datoria internă a crescut cu aproape 300 de milioane de lei. Economistul Veaceslav Ioniță consideră că acest lucru este cauzat de faptul că Guvernul nu a primit fondurile externe pe care a mizat.
Într-un articol publicat pe blogul Băncii Mondiale, managerul de țară pentru Republica Moldova, Alex Kremer scrie că actualmente Moldova trebuie să asigure capacitatea sectorului privat de a crea locuri de muncă, lucru care în opinia sa poate fi realizat doar dacă sectorul privat se simte protejat de corupție și poate identifica lucrători cu competențele necesare. El notează că Republica Moldova a înregistrat performanțe la capitolul reducerea sărăciei, doar că acest lucru nu a fost obținut din contul creării locurilor de muncă bine plătite, ci pe seama remitențelor.
Moldova are nevoie de locuri de muncă, mai multe și mai calitative, susține Alex Kremer. Dar aceasta nu înseamnă locuri de muncă în sectorul întreprinderilor de stat, care este exagerat și ineficient și care generează pentru Moldova costuri de circa 4,6 miliarde de lei anual, sub formă de ajutoare de stat și pierderi comerciale. Aceasta înseamnă locuri de muncă în sectorul privat, mai scrie autorul.
Problema este, că 41 la sută din populație continuă să-și ducă existența cu mai puțin de 5 dolari SUA zilnic, iar forțele care au redus sărăcia în trecut sunt pe cale de dispariție, mai scrie Alex Kremer. El notează că remitențele încetinesc odată cu stagnarea economiei Rusiei, în timp ce mai puțini migranți noi părăsesc Moldova și legăturile migranților vechi cu familiile rămase acasă sunt mai slabe. Suplimentar, pensiile nu pot fi majorate deoarece Guvernul trebuie să țină cheltuielile sub control.