Revizionismul Kremlinului în privința celui de-al Doilea Război Mondial

Viaceslav Molotov semnează Tratatul de prietenie dintre URSS și Germania în prezența lui Stalin și a lui Joachim Ribbentrop. Moscova, Kremlin, 23 august 1939.

Declarație comună împotriva falsificării istoriei celui de-al Doilea Război Mondial

Statele Unite și mai mulți aliați europeni au dat publicității în 7 mai, înainte de sărbătorirea Zilei Victoriei în Rusia, o declarație care contrazice direct temele Kremlinului legate de cel de-al Doilea Război.

Potrivit unui articol publicat de Atlantic Council, [președintele rus Vladimir] Putin preferă să descrie ocupația sovietică a Europei centrale și de est drept o sistematică „eliberare de Hitler”. Kremlinul neagă de asemenea cu tărie cooperarea sovieticilor cu Hitler, în timp ce afirmă în mod propagandistic că țări precum Polonia și Ucraina au colaborat cu naziștii.

Declarația comună contrazice asta, numind „eliberarea” respectivă ocupație comunistă și scoțând în evidență represiunea și controlul ideologic la care au fost supuse țările prinse în spatele Cortinei de fier de către sovietici.

Declarația se referă de asemenea la eforturile țărilor central- și est-europene de a se debarasa de moștenirea loc comunistă și de a recunoaște rolul important jucat de sovietici în instigarea la război prin colaborarea lor cu Hitler.

Acest lucru înfurie Kremlinul, care a pus victoriile URSS în al Doilea Război Mondial în centrul eforturilor de a construi o nouă identitate rusească.

În declarație se mai afirmă că „manipularea evenimentelor istorice care au dus la cel de-al Doilea Război Mondial și la divizarea Europei după război constuie un regretabil efort de a falsifica istoria.”

Revizionismul Kremlinului în privința celui de-al Doilea Rzboi Mondial

În 2010, ministrul polonez de externe a salutat rezoluția Dumei de stat care recunoștea că masacrarea la Katyn a aproximativ 22.000 de ofițeri polonezi a fost plănuită și comandată de sovietici. Șeful diplomației poloneze a spus atunci: „Acest gest dovedește că nu e cale de întors în dialogul bazat pe adevăr dintre Polonia și Rusia.”

Zece ani mai tîrziu, Kremlinul arată că revenirea de la acele inițiative e posibilă cu adevărat. La începutul lunii mai, două plăci din orașul rusesc Tver ce comemorau miile de prizonieri polonezi executați în stalinism au fost îndepărtate la ordinul autorităților locale, care au pretins că crimele despre care era vorba în acele plăci nu erau dovedite.

În timpul deteriorării relațiilor dintre Rusia și Occident, Kremlinul a încercat periodic să ascundă sau să reintepreteze evenimentele istorice care ar fi putut arunca umbre asupra trecutului sovietic, în ceea ce a devenit un din ce în ce mai sistematic efort al tuturor agențiilor de stat, inclusiv instituții de presă.

Înaintea zilei de 9 mai, când Rusia a marcat Ziua Victoriei, exemplele de manipulare a istoriei Războiului Doi Mondial s-au înmulțit pe canalele Kremlinului.

Apelînd la binestabilita practică de a redirecționa acuzațiile către expeditorul lor, propagandiștii de la Kremlin au invocat nevoia de a se opune încercărilor occidentale de a „distorsona” evenimentele din Războiul Doi Mondial, argumentînd că principalii avocați ai acestui demers ar fi Statele Unite, Țările Baltice și Ucraina.

Cele mai frecvente teme ale Kremlinului condamnă „dorința”Europei de a minimaliza contribuția Moscovei la victorie, resping drept “revoltătoare” afirmațiile că URSS a jucat un rol în declanșarea războiului după invadarea Poloniei sub auspiciile pactului Ribbentrop-Molotov, și pretind că statele europene încearcă doar să ascundă propria lor complicitate la creșterea Germaniei naziste.

Unele teme merg mai departe, sugerând că Rusia ar trebui să se distanțeze categoric de “mărturisirile de căință” făcute de Mihail Gorbaciov și Boris Elțin când Kremlinul a denunțat pentru prima oară protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov.

Aceleași instituții de presă au sugerat că Occidentul ar reevalua rolul Moscovei în al Doilea Război Mondial cu scopul de a priva Rusia de statutul de putere învingătoare și prin extensie de a-i lua locul permanent în Consiliul de securitate ONU.

În sfîrșit, Izvestia relatează că unii din Occident consideră URSS responsabilă pentru Holocaust, și merge mai departe făcînd o predicție revoltătoare, anume că la a o 100-a aniversare a Războiului Doi Mondial, procesul de revizionism care se desfășoară în Occident va păstra numai amintirea vicitimelor stalinismului, în timp ce „victimele nazismului vor fi sistematic șterse din discursul politic ca un adevăr deranjant pentru moștenitorii ideologici ai înțelegerii de la Munchen”.

Articol publicat pe siteul Kremlin Watch tradus de Lucian Ștefănescu.