Revoluția Română a fost discutată în Parlamentul European

Înainte de asta, o dezbatere de o factură neobișnuită a avut loc în seara de luni, 16 decembrie, în plenul Parlamentului. Pusă pe ordinea de zi de eurodeputații români, discuția a constat într-o serie de declarații, menite a le aminti europarlamentarilor importanța evenimentelor de acum 30 de ani.

Într-o sală cu extrem de puțini deputați, doar câteva zeci din 751, au citit declarații: Adina Vălean din partea Comisiei Europene; Traian Băsescu (PPE/PMP); Siegfried Mureșan (PPE/PNL) și Dan Motreanu (PPE/PNL); Cristian Terheș, Carmen Avram, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru și Dragoș Benea de la PSD. În sfârșit, din partea grupului Renew Europe, șeful grupului, Dacian Cioloș (Plus) și Vlad Botoș de la USR, iar de la UDMR, ambii deputați: Lorant-Gyorgy Vincze și Julius Winkler.

Nu au existat însă discuții, deoarece totul s-a redus la citirea unor declarații redactate anterior de deputații români. În absența unei coordonări anterioare, intervențiile citite ale românilor au fost extrem de similare, mai toți citând numărul victimelor, morți și răniți, sau cerând, cum a făcut-o Maria Grapini, “respect” pentru România.

Tot Maria Grapini le-a cerut puținilor eurodeputați prezenți să nu creadă ce se spune uneori despre România: -- „Nu vă luați după informații și anumiți conducători.”

La rândul său, colega de grup a Mariei Grapini, Carmen Avram, a spus că semnele dictaturii se arată și acum în România, prin intoleranță, prin faptul că „oricine poate fi atacat pentru părerile sale”.

Din puținii eurodeputați estici care au luat cuvântul, unii au căutat să atragă atenția spre țara lor. Astfel, bulgarul Petar Vitanov a amintit că înainte cu două zile de 16 decembrie, pe 14 decembrie, la Sofia, manifestanții intraseră în sediul guvernului cerând abrogarea art. 1 din Constituția Bulgariei, care vorbea despre rolul determinant al Partidului Comunist.

Mai multe aici.