Primele comunicări ale lui Fico de pe patul de spital păreau să sugereze că s-a mai „îmblânzit”: l-a „iertat” pe agresor și a chemat la calm. Dar după ce s-a văzut scăpat de ce-a fost mai greu, populistul de 59 de ani și-a reluat retorica stridentă dinainte, atacându-și în limbajul său sarcastic, caracteristic, „dușmanii” preferați: presa liberală, opoziția pro-occidentală, „birocrații de la Bruxelles” și alți aliați vestici ai Ucrainei, precum și persoanele LGBT+.
„Barajul normalității”
„Dragă presă liberală și opoziție, îmi cer scuze că am supraviețuit, dar am revenit”, a scris Fico în urmă cu două zile pe Facebook, deasupra unei fotografii în care, privește sfidător în cameră, ușor încercănat la două luni după atentat.
Unul din primele evenimente publice la care a participat Fico a fost o adunare în ruinele unei cetăți legendare slovace, unde a vorbit despre nevoia de „normalitate” și „apărare a familiei tradiționale” în societatea slovacă.
„Trebuie să ridicăm un baraj al normalității, fundamentat pe istoria noastră și valorile noastre tradiționale, care să apere familiile slovace și modul nostru de viață”, a proclamat Fico în fața unei adunări de oameni politici conservatori, preoți catolici și reprezentanți ai „poporului” îmbrăcați în costume populare.
Fico a mai spus la castelul Devin că „ideologiile liberale și progresiste se răspândesc precum cancerul, și sunt otrăvitoare”.
Corul pro-Kremlin, complet
Unul din primele gesturi politice făcute de Fico după întoarcerea la birou a fost să aplaude „misiunea de pace” a colegului său maghiar Viktor Orban, semnalând că a revenit în tabăra celor care promovează viziunea Kremlinului despre războiul din Ucraina.
După ce Ungaria a preluat la 1 iulie președinția rotativă a Uniunii Europene, Orban a vizitat Kievul, apoi Moscova și Beijingul, în ceea ce a prezentat lumii ca pe un efort de pace pentru Ucraina.
UE și aliații din NATO au precizat că Orban nu a avut nici un fel de mandat internațional pentru această inițiativă, care promovează de fapt interesele Rusiei, promițând Ucrainei pacea în schimbul cedării teritoriilor pe care Moscova le consideră ale sale.
Fico, care a câștigat alegerile de anul trecut promițând că Slovacia nu va mai trimite „un glonte” Ucrainei, a salutat zilele trecute demersul lui Orban, spunând că și el se numără printre politicienii care „sprijină un armistițiu grabnic și începerea negocierilor cu participarea Ucrainei, Rusiei, SUA, Chinei și UE”.
Nu dialog, doar răzbunare
Joi, la o săptămână după revenirea la birou, premierul slovac Fico a vorbit pe larg, pentru prima dată, despre atmosfera din societatea slovacă după atentatul împotriva sa.
Imagine de arhivă: gărzile de corp îl duc pe Fico în mașină după tentativa de asasinat de la Handlova, pe 15 mai.
Cei care s-au așteptat să audă chemări la dialog politic și social, s-au înșelat. Într-o înregistrare video de aproape un sfert de oră, Fico și-a reluat atacurile sarcastice la adresa opoziției și presei, învinuindu-le indirect că ar fi fost vinovate de atentat.
„Trăim într-o atmosferă în care dacă nu putem învinge pe cineva în mod democratic, încercăm pe căi ilegale. Dacă nici asta nu funcționează, apoi provocăm vreun activist să facă ce s-a făcut pe 15 mai la Handlova”, a spus Fico, cu trimitere la atentat.
Ancheta asupra atacului încă nu s-a încheiat, și nu există vreun indiciu cunoscut că atentatorul ar fi avut vreo legătură cu opoziția din Slovacia.
Politica vulgarității
După atac, colaboratorii lui Fico din coaliția de guvernare nu s-au sfiit să dea vina nu doar pe categorii generale din societate (liberali, activiști etc.), dar și pe instituții de presă concrete, pentru împușcarea premierului. „De vină sunteți voi, porcilor de la Denik N!”, a strigat un membru de frunte al guvernării către reporteri, la o conferință de presă.
Mulți slovaci spun că de vină pentru nivelul lamentabil al discuției politice din țară este însuși Fico, care a vorbit în repetate ocazii despre presă și opoziție ca despre „porci politici” sau „prostituate antislovace împuțite”.
Și mai nou, din reconvalescență, Fico ar fi vorbit, potrivit unor informații pe rețele, despre „sugrumarea” unui oficial economic de pe lângă guvern, despre cum i-ar introduce „un corn în gură” fostului premier pro-occidental Eduard Heger sau despre credința lui că „o palmă cu mâna udă nu e insultă, ci hidroterapie”.
Pentru mulți, punctul culminant al agresivității politice, în cariera de până acum a lui Fico, a fost când a îndemnat mulțimea la un miting electoral să scandeze că președinta Zuzana Caputova, o politiciană liberală, este „c...ă americană”.
Zuzana Caputova a predat șefia statului, la 15 iunie, unui aliat al lui Fico, Peter Pellegrini. Ea n-a mai candidat la un nou mandat, invocând și amenințările pe care le-a primit mereu din partea suporterilor liderilor populiști.
Spirala urii?
Evenimentele din Slovacia sunt urmărite cu atenție și în Cehia, țară aflată până nu de mult în același stat cu actuala ei vecină.
Într-o analiză a primelor declarații ale lui Fico după convalescență, site-ul de știri cehesc Novinky.cz îl citează pe politologul Radoslav Štefančík cu opinia că după toate aparențele liderul slovac a revenit „plin de ură” și decis să continue în aceeași notă”.
În opinia politologului, continuarea în aceeași notă este rezultatul unui calcul politic. „La urma urmei, tocmai această polarizare a societății îi aduce lui și partidului SMER capital politic. Fico nu are nici un interes să apară ca un politician schimbat. E același Fico, pe care-l cunoaștem, poate chiar mai agresiv”.
În ultima vreme, mai mulți oameni politici și sociologi au atras atenția că Slovacia pare să fi intrat în politica internă într-o „spirală a urii” care riscă să aducă noi incidente nedorite, dar și să inspire forțele populiste din alte țări.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te