Roxana Mînzatu este propunerea României și a fost aleasă de șefa Comisiei pentru postul de vicepreședinte executiv cu portofoliul pentru ocuparea forței de muncă, drepturi sociale și educație.
„Mulți ar fi spus că era și timpul pentru România, avem o poziție mai relevantă azi decât oricând: atât geostrategic, cât și o economie în creștere. E o realizare a României, a echipei guvernamentale. E un obiectiv de țară atins”, spune Roxana Mînzatu pentru Europa Liberă, despre nominalizarea sa pentru poziția de vicepreședinte executiv al Comisiei.
„E vremea ca România să-și ofere ce are mai bun în conturarea politicilor europene în următorii cinci ani și nu e un loc mai bun decât zona politicilor sociale”, adaugă ea.
Mînzatu spune că este mulțumită cu protofoliul social pe care l-a primit, în ciuda celor care consideră că acesta nu ar fi cel mai relevant.
„Discuțiile sunt felurite, dar niciuna dintre prioritățile Comisiei nu poate fi îndeplinită fără oameni, fără investiție în oameni”, spune candidata pentru portofoliul care privește ocuparea forței de muncă, calificarea, drepturile sociale și educația.
Roxana Mânzatu crede că, împreună cu funcțiile de vicepreședinți ai Parlamentului European, ocupate de Nicu Ștefănuță (independent, verde) și Victor Negrescu (PSD, grupul social-democraților), România este influentă printre statelor europene, dar „munca este înainte”.
Cu ce se va ocupa Mînzatu?
Un comisar european este un fel de ministru pe domeniul său, pentru toate țările europene, fiindcă instituția funcționează ca executivul UE.
Comisarii sunt, așadar, implicați direct în activitatea de redactare a legilor europene, implmentarea ei și monitorizarea aplicării legilor.
Ei sunt fețele politice ale unui sistem complex de experți tehnocrați specializați în fiecare dintre politicile de care se ocupă instituțiile europene.
Dacă va fi aprobată în funcție de Parlamentul European, portofoliul Roxanei Mînzatu include „investițiile în oameni”, spune ea. Ar urma să gestioneze programe care folosesc 20% din bugetul european multianual și care vin, în mare parte, prin Fondul Social European.
Ca orice angajat, ea a primit o fișă a postului de la șefa sa.
Ursula von der Leyen i-a trimis o scrisoare de misiune în care „detaliază obiectivele ei în domeniile pe care mi le-a încredințat”, explică Mînzatu, care spune că multe dintre acestea îi sunt apropiate.
Ea a lucrat, în trecut, în domeniul fondurilor europene.
Mînzatu anticipează că audierile în fața europarlamentarilor vor avea loc în octombrie. Dacă va avea succes, ea se va îndrepta spre Comisia Europeană, în inima districtului UE din Bruxelles.
Portofoliul ei include: competențe, calificări și recalificări, programe anti-sărăcie, intervenția pe educație, drepturile lucrătorilor, dialogul social, legiferarea pe drepturi sociale (inclusiv pentru salariul minim, pe care social-democrații europeni vor să-l legifereze în mod comun).
„Portofoliul acesta gestionează programul Erasmus, emblematic al Uniunii”, punctează ea.
„Îmi doresc să am o implicare mai apăsată pe zona garanției pentru copii, pe zona de competențe, întrucât cred că putem face mult, mult mai mult în ceea ce înseamnă pregătirea forței de muncă active, a tinerilor care sunt în șomaj, a oamenilor care sunt în afara pieței muncii pentru a obține un job de calitate”, continuă despre prioritățile sale.
Ea își dorește să se implice și în recunoașterea transfrontalieră a calificărilor, mai ales pentru muncitorii mobili.
Postul prespunune și un dialog social intens, cu toate părțile interesate: de la instituțiile europene, la cele naționale din fiecare țară, la muncitorii, societatea civilă, sindicatele și patronatele din fiecare domeniu.
„E nevoie de un efort substanțial pentru a ne alinia pozițiile. Patronatele și sindicatele au poziții diferite pe subiecte precum digitalizarea”, spune social-democrata, care spune că competitivitatea europeană nu trebuie să uite de protecția muncitorilor.
„Îmi propun să fiu în contact cu statele membre și să merg acolo, n-aș vrea să fiu un comisar care să fie închis în birou. Sunt un om al terenului, n-aș zice un birocrat. Doresc să rămân conectată cu cei pentru care lucrez”, declară Roxana Mînzatu.
Răspuns la criticile despre relevanța portofoliului
Unii au numit portofoliul preluat de Mînzatu a fi slab sau irelevant, pe motiv că nu dispune de aproape nicio pârghie legală de legiferare la nivel european. Domeniile în cauză sunt ori de competența statelor membre, ori sunt făcute de capitale în coordonare cu Bruxelles-ul, astfel că pentru executivul european e mai posibil a coordona decât a ordona în acest domeniu.
Europarlamentarul român Siegfried Mureșan (Partidul Național Liberal), de exemplu, a afirmat că „portofoliul obținut de prim-ministrul Ciolacu este gol de conținut, are zero competențe concrete și este opusul a ceea ce a promis că va obține”.
La rândul lor, cei din Uniunea Salvați România, formaține de opoziție, consideră că premierul Marcel Ciolacu „a livrat un eșec pentru România în nou Comisie Europeană”.
Mînzatu consideră, însă, că acest portofoliu îi permite să se implice în domenii numeroase și că i se potrivește, ca social-democrată.
„Nu există economie fără social. În al doilea rând, și eu și ceilalți comisari vom fi implicați în toate porfotoliile. Cabinetul va fi alcătuit din specialiști care se vor duce la coeziune, la industrie, la piață unică, la agricultură. Voi fi activă pe toate domeniile, asta înseamnă colegialitate”, afirmă Mînzatu.
Mînzatu răspunde că va colabora intens cu colegii din celelalte domenii, pentru că niciun portofoliu nu poate funcționa izolat față de celelalte.
Mai mult, ea va colabora cu celelalte instituții europene: cu aleșii din Parlament și cu șefii de stat, miniștrii și diplomații din fiecare țară.
Deciziile comisarilor sunt bazate pe responsabilitate colectivă, deci opinia fiecăruia contează și trebuie să fie asumată.
Vicepreședinții Comisiei sunt responsabili pentru coordonarea activităților dintr-un domeniu anume, deci Mînzatu ar gestiona parte din munca tuturor comisarilor care au legătură cu partea socială.
Fostul comisar european al agriculturii între 2014 și 2019, Dacian Cioloș, consideră că „Guvernul României a negociat bine interesul României la vârful Comisiei Europene” și că „portofoliul de care se va ocupa comisara din partea țării noastre, chiar dacă nu este acoperit de foarte multe prevederi ale tratatelor europene, are o greutate politică și financiară importantă”.
Următoarele etape
„Sunt un om care se uită cu multă seriozitate la ceea ce e de lucrat. Avem multe provocări”, consideră Mînzatu.
Deocamdată, ea se pregătește pentru audierile din Parlamentul European, în care aleșii se vor asigura că fiecare comisar nominalizat este competent în domeniul alocat și că nu are conflicte de interese. Candidata României se așteaptă ca aceste audieri să aibă loc în luna octombrie.
„Între timp, voi avea discuții aprofundate cu serviciile tehnice, cu directoratele generale ale Comisiei, în zona social și educație”, precizează Mînzatu. Aceste departamente ale Comisiei sunt cele care dezvoltă, implementează și monitorizează politicile, legile și programele europene.
În trecut, au fost respinși unii candidați despre care europarlamentarii au considerat că au conflicte de interese sau că au dat răspunsuri prea vagi, prea apolitice sau care nu denotă suficientă experiență.
Odată ce fiecare comisar în parte va trece prin aceste audieri, europarlamentarii votează pentru sau împotriva întregului colegiu de comisari.
Comisarii nu au voie, teoretic, să-și favorizeze țara. Atribuțiile lor sunt politice la nivel european, dar au tentă tehnocrată în atitudinea față de fiecare stat în parte, astfel că Mînzatu spune că va „rămâne aproape de problemele României în liniile atribuției instituției în care voi lucra”.
Mandatul ei, dacă va fi îndeplinit până la sfârșit, este de cinci ani.
Or, pentru situația politică din România, aceasta este o speranță de viață mult mai lungă decât guvernele succesive de la Palatul Victoria.
Audierile pentru postul de comisar sunt simultane cu cursele electorale din România, atât pentru parlament cât și pentru președinție, deci momentul politic de acasă este relativ încărcat.
„E nevoie de dialog. Eu cred în dialog transpartinic dintotdeauna”, spune Mînzatu. Ea spune că, atât când a fost deputat cât și din cabinetele guvernamentale, a lucrat „foarte bine cu toate forțele politice”.
„Eu voi face echipă cu absolut toți partenerii instituționali relevanți”, încheie Mînzatu.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te