România a adoptat legea care permite armatei să doboare dronele care intră în spațiul aerian al țării

Fragmente ale unei drone rusești Geran zac pe sol în apropierea satului Plauru, România - 25 iulie 2024.

Parlamentul României a adoptat miercuri, 26 februarie, în lectură finală legea care oferă armatei dreptul de a doborî dronele care survolează ilegal spațiul aerian al țării. Inițiativa a fost adoptată cu 79 de voturi.

România, care este membră NATO și se învecinează cu Ucraina, a înregistrat mai multe cazuri în care fragmente de drone s-au prăbușit pe teritoriul său, de când Moscova a invadat Ucraina, în special pe măsură că Rusia a intensificat atacurile asupra porturilor ucrainene, printre care și cele de la Dunăre.

„Aeronavele fără pilot care traversează ilegal frontiera de stat a României și zboară în spațiul aerian național fără autorizație pot fi distruse, neutralizate sau controlate”, potrivit noii legi, care fusese aprobată anterior de Camera Deputaților.

Președintele interimar al Senatului României, Mircea Abrudean, a spus că prin adoptarea acestei legi este consolidată apărarea României.

Oficialul a criticat atitudinea senatorilor din partidele naționaliste și de extremă-dreapta, Alianța pentru Unirea Românilor, S.O.S România și Partidul Oamenilor Tineri, care au votat împotriva legii, argumentând că „pacea” este iminentă.

Legea adoptată urmează să fie promulgată de președintele interimar al României, Ilie Bolojan.

La începutul acestei luni, atât România, cât și R. Moldova au convocat reprezentanți ai ambasadei Rusiei după ce au fost găsite noi fragmente de drone pe teritoriul lor.

În R. Moldova, două dintre drone au explodat la prăbușire, fiind găsite pe câmpuri, în apropierea unor sate din Găgăuzia, iar o a treia dronă a fost găsită nu departe de spitalul raional din Taraclia.

Fragmentele de drone găsite de autorități au fost prezentate de Ministerul moldovean al Afacerilor Externe ambasadorului desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, în timpul convocării acestuia pentru a i se înmâna nota de protest. Diplomatul a respins acuzațiile și a a spus că ar putea fi „o provocare”.

Chișinăul a anunțat că drept răspuns va demara procedurile de închidere a Centrului Cultural Rus, care potrivit ministrului moldovean de externe, Mihai Popșoi, ar putea dura câteva luni.

O măsură similară a fost luată în 2023 și de România. Atunci, Ministerul român al Afacerilor Externe a spus că instituția, care activa la București, a devenit un „un instrument de propagandă, dezinformare și disculpare a crimelor de război ale Rusiei din Ucraina”.

Știre realizată cu ajutorul Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te