„Această donare se face cu condiția continuării negocierilor cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național”, subliniază comunicatul, CSAT, citat de Europa Liberă România.
Ucraina cere insistent aliaților ei să-i doneze sisteme Patriot sau similare, pe fondul atacurilor aeriene intense și frecvente ale Rusiei. Mai multe țări contactate de Kiev în acest sens, ca Spania sau Grecia, au refuzat până acum asemenea donație. Alți aliați, ca SUA, Germania sau Olanda, au anunțat, dimpotrivă, donații sau campanii de achiziție suplimentare.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mulțumit de îndată pentru gestul românesc.
România a achiziționat în 2017 de la SUA șapte sisteme Patriot, cu 4 miliarde de dolari, dintre care a primit deocamdată două. AFP scrie că a fost cea mai mare achiziție de armament din istoria României.
La ședința CSAT de la București, de joi, s-a anunțat totodată că președintele Klaus Iohannis își retrage candidatura la postul de secretar-general NATO, care rămâne vacantă după sfârșitul mandatului deja prelungit al lui Jens Stoltenberg.
Iohannis nu va participa la alegerile prezidențiale românești și s-a înscris ca al doilea candidat la postul de la NATO, alături de premierul olandez la capăt de mandat Mark Rutte.
Săptămâna aceasta, Ungaria și-a retras opoziția față de candidatura lui Rutte, căruia premierul Viktor Orban îi pretinsese să-și ceară scuze pentru că a spus odată că va „îngenunchea” Ungaria.
Rutte rămâne astfel singurul candidat la postul ce va fi eliberat curând de Jens Stoltenberg. În presă s-a speculat că lui Iohannis i s-ar putea oferi un post de conducere la Uniunea Europeană, în cadrul schimbărilor de cadre din urma alegerilor pentru Parlamentul European, din iunie. (M.Ț.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te