Subfinanțată și condusă de persoane controversate, industria de stat de apărare românească a ajuns într-un paradox.
Pe de o parte, de când Rusia a atacat Ucraina – în 2022 – fabricile de muniție și armament de stat, sub umbrela Romarm și apoi a Ministerului Economiei, și-au dublat cifra de afaceri.
Pe de altă parte, filialele Romarm – compania de stat din domeniul armamentului – produc în continuare muniție de tip sovietic.
Asta deși, în ultimii ani, Armata cumpără armament și alte echipamente în mare parte doar din state NATO.
Liderul Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, Constantin Bucuroiu, spune pentru Europa Liberă că fabricile de stat au nevoie urgent de investiții. Ar fi necesare cel puțin 250 - 300 de milioane dolari, crede el.
Fără modernizare, fabricile românești vor produce tot ca în anii '90, adaugă liderul sindical. Bucuroiu mai spune că „România suferă din cauza politicii greșite «ne apără alții»”.
La această gândire, completează liderul Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, se adaugă „lipsa finanțării programelor de cercetare - dezvoltare și producție, pierderea piețelor externe, lipsa programelor de pregătire a resursei umane, în domeniile specifice”.
Surse din domeniul industriei europene de apărare au explicat pentru Europa Liberă că, în trecut, unii investitori străini interesați să producă echipamente militare în România au renunțat când au văzut cum arată fabricile și amplasamentele oferite de Ministerul Economiei.
Ca după război: vechi fabrici dezafectate – unele fără geamuri și uși – terenuri abandonate, salariați în vârstă și fără cunoștințe despre tehnica modernă.
Chiar și așa, cele 16 filiale ale Romarm, societate a Ministerului Economiei, au avut succes de când a început războiul din Ucraina.
Explicația stă în exporturile masive, inclusiv în Ucraina, după cum a arătat, în 2023, Europa Liberă, când a publicat date oficiale de la Institutul Național de Statistică.
La rândul său, și compania de profil a Ministerului Apărării, Romtehnica, a fost în topul exportatorilor români în Ucraina, în anul 2022.
Ucraina folosește, în mare parte, echipamente militare de tip sovietic.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a avertizat în luna februarie, la interviurile one2one, că Armata are nevoie de la industria de apărare să-i livreze tot mai multă muniție de calibru NATO și nu sovietică, ca până acum.
În lipsa acestei capacități, Armata comandă muniție NATO din state aliate sau partenere. Problema e că multe dintre aceste state au, acum, depozitele goale.
„Dacă în NATO nu se folosește decât calibru 155, noi degeaba producem în țară calibru 152 (n.r. calibru sovietic)! Să nu credem că NATO, în cazul în care România va fi atacată, ne va ajuta cu muniție de 152, pentru că nu are industria de apărare pregătită pentru a produce 152. Industria națională de apărare trebuie să se adapteze noilor condiții de securitate și noilor etape în care Armata României se află odată cu integrarea în structurile NATO”, atrăgea atenția șeful Statului Major al Apărării.
De ce nu respectă Romarm angajamentul politic al României de a produce muniție NATO
În interviul acordat pe 1 februarie Europei Libere, șeful statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, confirma că Romarm nici măcar nu a început construirea unei linii de producție pentru fabricarea de muniție de calibru NATO 155.
Asta deși, în martie 2023, secretarul de stat în Ministerul Apărării, Simona Cojocaru, a semnat un angajament în acest sens la Bruxelles.
Linia de producție de muniție de tip NATO ar trebui să aprovizioneze cu muniție de calibru 155 România și Ucraina, conform documentului semnat de oficialul Ministerului Apărării.
Miercuri, 21 februarie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, a admis că „sprijinul NATO [pentru apărarea României] trebuie însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale”.
Consiliul nu a dat însă detalii despre ce eforturi ar fi vorba.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a admis că Armata are nevoie de legi și dotări suplimentare.
Membrii Consiliului condus de președintele Klaus Iohannis, comandantul suprem al Forțelor Armate, au mai anunțat că „pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei.”
Una dintre explicațiile posibile pentru incapacitatea fabricilor de muniție ale Ministerului Economiei de a produce muniție de tip NATO este lipsa finanțării.
Pe 20 aprilie 2023, ministrul de atunci al Economiei, Florin Spătaru, spunea la interviurile one2one, că industria de stat de apărare avea la acel moment de 500 de milioane de euro pentru modernizare.
Tot atunci, ministrul spera ca acei bani să vină la rectificarea bugetară din 2023, lucru care nu s-a întâmplat.
Your browser doesn’t support HTML5
one2one | Ministrul Economiei cere încă jumătate de miliard de lei pentru fabricile de armament
În același timp, marii producători străini de muniție s-au trezit că trebuie să onoreze mai întâi nevoile propriilor state, după ce acestea au făcut livrări constante către Armata Ucrainei.
Totodată, pe fondul escaladării conflictului din Ucraina, materiile prime și subansamblele pentru noi linii de producție de muniții au devenit tot mai căutate, așadar mai scumpe și mai greu de găsit.
În acest context dificil, sub presiunea amenințării constante a Rusiei, România a căutat totuși companii dispuse să o ajute să aibă o linie de producție pentru muniție de tip NATO, de calibru 155 de mm.
În ianuarie 2024, ministra de Externe a României, Luminița Odobescu, explica la one2one că „sunt discuții la nivelul companiilor și cu diverși investitori, în principal din Germania, dar nu numai, pentru a produce în continuare muniție, la noi, în România” de tipul celei pe care s-a angajat să o facă, adică de calibru 155 de mm.
Prima linie de producție pentru muniție NATO din România așteaptă bani de la UE pentru o fabrică de pulberi
Surse guvernamentale au declarat pentru Europa Liberă că firma interesată să fabrice muniție de calibru 155 este compania germană Rheinmetall dar, deocamdată, nu s-a semnat niciun document.
De ce? Pentru că se așteaptă mai întâi un răspuns de la Comisia Europeană, la cererea României, de a-i da aproape 50 de milioane de euro pentru o nouă fabrică de pulberi pentru muniții.
„La finalul lunii martie ar trebui să vină răspunsul”, a explicat sursa apropiată discuțiilor pentru Europa Liberă.
Dacă banii de la Bruxelles vor veni, atunci tot Rheinmetall ar trebui să și construiască fabrica de pulberi. Iar odată ce vor exista pulberi, ele vor fi folosite pentru proiectilele de 155 de mm, au mai declarat pentru Europa Liberă surse apropiate discuțiilor.
Vechea fabrică românească de pulberi, cea de la Făgăraș, s-a închis în 2004.
O parte din secția respectivă a ajuns atunci la fier vechi, în contul unei datorii de 200.000 de euro către autoritățile locale.
În prezent, România importă pulberile pentru muniție din Serbia, Bulgaria sau alte state, după cum a scris aici, Europa Liberă.
Compania Rheinmetall are în portofoliu fabrici în mai multe țări și produce nenumărate echipamente militare, de la muniție la sisteme de apărare antiaeriană.
La 1 februarie 2023, Rheinmetall a anunțat că a achiziționat o cotă de 72,5% de acțiuni ale producătorului român de vehicule militare Automecanica Mediaș.
După această achiziție, pe platforma de la Mediaș a rămas însă spațiu și pentru alte tipuri de producție, așa că nu este exclus ca Rheinmetall să fie interesată să construiască tot aici muniție de 155 mm, dacă se va înțelege cu partea română, au explicat aceleași surse.
De altfel, liderul Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, Constantin Bucuroiu, confirmă potențiala înțelegere:
„Din ceea ce se vehiculează în momentul de față în dialogul Rheinmetall-ului cu reprezentanții militari și ai Ministerului Economiei, este clar că ei vor să dezvolte muniția de 155”, explică Bucuroiu.
Liderul sindical mai spune că a fost în toamna anului trecut la Mediaș, unde există două societăți și unde, deocamdată, Rheinmetall a preluat doar fabrica de mașini militare.
În decembrie 2023, compania gernană Rheinmetall a câștigat și o comandă a Ministerului Apărării Naționale, de 328 de milioane de euro, pentru modernizarea sistemelor de artilerie antiaeriană Oerlikon GDF 103.
Atunci, producătorul german a precizat că așteaptă „cu nerăbdare” să sprijine România în proiecte viitoare în domeniul vehiculelor, precum și cu alte tehnologii Rheinmetall.
Eșecul de a construi prima linie de producție de muniție de tip NATO din România, de calibru 155, afectează și Ucraina
Eșecul României de a produce muniție de calibru NATO afectează în mod direct Ucraina.
În martie 2023, 18 state ale Uniunii Europene, inclusiv România, au promis că vor livra, până în martie 2024, un milion de proiectile de calibru 155 Ucrainei.
Cum România nu a început să producă, așa cum a promis, muniție de calibru 155, nu avea cum să livreze așa ceva Ucrainei.
La interviul one2one de joi, 22 februarie, vicepreședintele Grupului Partidului Popular European din parlamentul Uniunii Europene, Siegfried Mureșan, a anunțat că Uniunea Europeană nu se poate ține de cuvânt în fața Ucrainei.
Ucraina cere insistent muniție statelor occidentale. Până acum, a folosit pe front zeci milioane de proiectile.
„Obiectivul de a livra Ucrainei un milion de proiectile în decurs de un an, nu s-a concretizat până acum și, în ciuda eforturilor și a faptului că multe state fac eforturi și-și cresc livrările, s-a livrat mai mult de jumătate de milion de proiectile și se poate ca până în luna martie, să nu se livreze un milion de proiectile”, a spus liderul celui mai mare partid din Legislativul Uniunii.
Deficitul de muniție de pe frontul de luptă a dus printre altele, la avansarea trupelor ruse în estul Ucrainei în ultimele săptămâni, au explicat lideri de la Kiev.