Your browser doesn’t support HTML5
Corespondența zilei de la București
„Depunem eforturi consistente pentru ca rolul Mării Negre și importanța sa strategică să fie recunoscute la nivelul NATO și al Uniunii Europene”, a declarat astăzi președintele Klaus Iohannis. Este un obiectiv mai vechi al României, pentru a evita slăbiciunile pe care le are la granița sa de Est, de unde i-au venit de-a lungul istoriei mai toate nenorocirile.
Geografia a rămas, însă aceeași, chiar dacă România este parte a unei alianțe militare puternice. Chiar zilele trecute, New Scientist a publicat un articol din care rezultă că Rusia testează în Marea Neagră un aparat care poate deruta sistemele GPS și care ar fi avut deja efecte asupra unor nave comerciale. Comandantul unui vas american care naviga în apropiere de Novorosiisk, (port rusesc la Marea Neagră, care găzduiește a doua cea mai mare bază militară de la Pontul Euxin, după cea din Sevastopol), a declarat că sistemul său de poziționare (GPS - Global Positioning System) arăta coordonate greșite. Echipajul navei americane a contactat și alte vase comerciale din zonă, care au raportat aceleași erori ale GPS-ului.
Experții militari sugerează că aparatul folosit de ruși în Marea Neagră ar putea produce dezastre în viitor. Aceasta e doar una dintre amenințări. Săptămâna trecută a fost depistată la doar 10 mile de Mangalia o ambarcațiune cu 70 de persoane din Irak și care naviga sub pavilionul Turciei. Garda de Coastă a intervenit și a raportat că este vorba despre un grup de migranți. Un eventual culoar migraționist pe Marea Neagră, dinspre Turcia spre România este, totuși, mult mai complicat, decât cele prin Mediterană: nu doar fiindcă oficialii români s-au declarat destul de neprietenoși față de primirea refugiaților, ci și fiindcă Marea Neagră este imprevizibilă, are curenți puternici și periculoși.
Președintele Klaus Iohannis a vorbit la ceremoniile Zilei Marinei despre pilonul de stabilitate reprezentat de România în această regiune, în vreme ce Marina Militară a pregătit în premieră un exercițiu militar deschis publicului. 12.000 de oameni au urmărit navele militare, elicopterele de atac britanice, vânătorul american de submarine și restul tehnicii de luptă de care dispune marina autohtonă. A fost prezent la demonstrații și unicul submarin românesc, achiziționat la mijlocul anilor optzeci de la URSS, dar care nu mai poate fi folosit în condiții reale de luptă. Unii ofițeri români s-au întrebat pe site-urile militare ce rol poate avea apariția lui în public, ca de altfel întreaga defilare a fragilelor și insuficientelor ambarcațiuni de care dispune flota militară a României.
A fost o festivitate pentru publicul autohton, pentru a-i accentua patriotismul, dar în același timp, pentru potențialii adversari, întregul spectacol e în defavoarea țării. Probabil că vulnerabilitățile României la granița dinspre Marea Neagră sunt deja cunoscute de Rusia și de ceilalți riverani pontici, dar afișarea lor ostentativă ridică unele semne de întrebare, fiindcă seamănă cu o invitație implicită a inamicilor. Baza militară americană de lângă Constanța este considerată o garanție împotriva oricărui eveniment neașteptat, prin contrast cu ostentația Marinei Militare, care și-a prezentat fără complexe tehnica sa de luptă învechită și insuficientă.
Specialiștii militari au socotit că România ar avea nevoie de achiziții pentru apărarea coastei Mării Negre de câteva miliarde de euro pentru a cumpăra două fregate noi, două submarine, mai multe corvete, plus bateriile de coastă.