România: Parlamentul aprobă donarea sistemului Patriot Ucrainei

Sistem de rachete Patriot, în timpul unui exercițiu în Polonia, 2015. Fotografie generică.

În România Camera Deputaților a adoptat marţi proiectul de lege inițiat de Guvern privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina, cu 245 de voturi „pentru”, 29 de voturi „contra” şi o abţinere.

Votul de marți, 3 septembrie, de la Camera Deputaților vine după ce, luni seara, și Senatul a aprobat legea. Următorul pas pentru intrarea în vigoare a legii este ca președintele Klaus Iohannis să o promulge.

Potrivit textului proiectului de lege întocmit de Ministerul Apărării Naționale (MApN), „finalizarea actului de donaţie va contribui la accentuarea poziţiei României ca furnizor de securitate regional şi la consolidarea relației de parteneriat cu Statele Unite ale Americii”.

Proiectul de lege aprobat de Parlament menționează că România va furniza unul dintre cele şapte sisteme Patriot în configurația 3+ pe care le-a cumpărat de la SUA.

Configuration 3+ este cea mai modernă variantă a sistemului de apărare Patriot și este folosită de Statele Unite și alți aproape 20 de aliați. Această configurație se bazează pe sisteme radar de înaltă performanță și rachete interceptoare aeriene avansate cu numele PAC-3, care pot lovi rachete balistice aflate la distanțe de până la 20 de kilometri. O baterie conține patru rachete PAC-3, spre deosebire de versiunea anterioară PAC-2, care conține doar una. Un sistem Patriot costă în jur de 1 miliard de dolari, iar fiecare rachetă costă aproape 4 milioane de dolari.

Decizia deputaților români vine pe fondul cererilor înnoite ale Ucrainei ca aliații să-i furnizeze cât mai repede armamentul promis, în special sistemele antiaeriene, într-o vreme când rușii și-au intensificat bombardamentele, inclusiv asupra capitalei Kiev, unde au fost lovite chiar și școli și grădinițe.

Într-o declarație făcută săptămâna trecută, la o conferință de securitate de la Praga, ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba a spus: „Intrăm, ca și dumneavoastră, într-un an școlar și trebuie să ne protejăm orașele. Trebuie să ne protejăm copiii. Așadar, îi îndemn pe toți partenerii care și-au luat angajamente să livreze în sfârșit aceste sisteme”. Kuleba nu a numit însă țările responsabile pentru întârzieri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te