România: Inflație de moțiuni de cenzură

Impasul de pe scena politică românească este departe de a fi soluționat, în ciuda apelului președintelui Iohannis care a intervenit cu întârziere, după ce faptele s-au consumat și criza (previzibilă, de altfel) se declanșase.

România: Inflația de moțiuni de cenzură

E greu de spus ce impact politic și emoțional va fi avut apelul președintelui, de vreme ce acesta critică USR, luând apărarea PNL. „Prin alianța cu un partid care nu respectă valorile occidentale,” spune președintele României, „USR PLUS trădează voința cetățenilor care și-au pus speranțele într-o coaliție de centru-dreapta.” Cei din USR spun că tonul apelului prezidențial îi nedreptățește.

### Vezi și... ### Criza politică din România amână numirea unor procurori cheie în lupta cu corupția

Criza coaliției guvernamentale s-a declanșat săptămâna trecută când urma să se discute Programul național de dezvoltare locală „Anghel Saligny” pe care cei de la USR îl consideră o formă mascată de a cumpăra loialitatea liderilor locali PNL pentru Florin Cîțu, înaintea congresului PNL de la sfârșitul acestei luni. Este vorba despre 10 miliarde de euro și cei din USRPLUS au cerut o listă transparentă de cheltuieli și investiții. Apoi au susținut că prim-ministrul Cîțu forțează adoptarea programului, trecându-l, fără acceptul aliaților, pe lista actelor normative care urmau să fie adoptate. Ședința de guvern de miercurea trecută s-a întrerupt, iar ministrul de justiție Stelian Ion (USR) a fost demis pentru că nu și-a dat avizul pentru acest program. Este al doilea ministru USRPLUS demis fără aviz și apel de Florin Cîțu (primul fiind Vlad Voiculescu). USRPLUS a anunțat că își retrage sprijinul pentru prim-ministrul Cîțu. Fără el, ar accepta să rămână la guvernare, cu orice prim-ministru de la PNL. Însă evenimentele au escaladat în continuare, ajungându-se la divorțul aproape total de acum. USR își păstrează deocamdată miniștrii în guvern până la discutarea și votarea moțiunii de urgență pe care au depus-o. Chiar și-așa, miniștrii USR stau cu bagajele făcute și ard punțile de comunicare cu cei din PNL. Ioana Mihăilă, ministru la Sănătate, de pildă, susține că deși știa că nu mai sunt bani pentru sănătate, prim-ministrul Cîțu a preferat să aloce bani prin PNDL către fiefurile partidului.

Cei de la alianța USRPLUS și-au asociat semnăturile pe această moțiune cu cele ale parlamentarilor AUR, partid considerat a fi de extremă dreaptă și nefrecventabil. Însuși președintele USR, Dan Barna, spunea acum câteva luni că o asociere cu acest partid este toxică și periculoasă pentru democrație. Astăzi, alianța USRPLUS afirmă că este doar o asociere conjuncturală. De altfel, dacă e să ne amintim, în 2003 și parlamentarii alianței PNL-PD (mulți dintre ei sunt și azi în prim-planul politicii) au semnat și au susținut public o moțiune a PRM pentru înlăturarea guvernului Năstase. PRM era considerat un partid toxic, iar liderul acestuia, Corneliu Vadim Tudor, un moștenitor al național-comunismului ceaușist.

### Vezi și... ### „USR-PLUS joacă extrem de periculos prin asocierea cu AUR” (Ioana Ene-Dogoiu/Spotmedia.ro)

Este neclar cine a scris moțiunea semnată de AUR și USRPLUS. Dar nu este singura. PSD susține că are propria moțiune și, după cum merg lucrurile, ambele moțiuni ar putea avea succes. Cu toate acestea, unii liderii PSD spun că votează moțiunea USR doar dacă miniștrii alianței demisionează din guvern. Alții susțin că se vor abține pentru că totul este o mascaradă. Se spune că, de fapt, PSD ar sta în expectativă pentru că negociază în spatele ușilor închise susținerea unui guvern PNL-UDMR minoritar. Este un mecanism care i-a permis și în alte situații să extragă beneficii fără a avea și responsabilitatea guvernării. Oricum, moțiunea înregistrată vineri va fi citită miercuri, 8 septembrie.

Florin Cîțu cheamă partidele să discute despre un pact energetic dar pare, mai degrabă, o încercare timidă de a readuce la masa negocierilor partenerii din USR. Însă liderii USRPLUS sunt deciși să nu se mai asocieze cu prim-ministrul PNL despre care au numai cuvinte grele de spus.

Toate aceste derapaje trebuie puse în relație cu doi factori: primul este cel financiar pentru că cine decide ce traseu au banii în teritoriu poate controla mult mai bine electoratul la viitoarele alegeri (iar Florin Cîțu a spus că PNL vrea să guverneze singur din 2024) și al doilea factor este cel al campaniilor electorale interne: în ambele partide se fac alegeri pentru o nouă conducere. Congresul PNL va avea loc pe 25 septembrie. Se bat pentru șefia partidului Florin Cîțu și veteranul Ludovic Orban. S-ar putea ca PNL să aibă probleme mai mari decât acelea cu USR: după cum decurg lucrurile, e posibilă scindarea partidului după cum s-a întâmplat în 2007. De asemenea, USR are congresul o săptămână mai târziu, pe 2 octombrie, iar Dan Barna și Dacian Cioloș sunt primii doi în preferințele pentru șefie. Un congres la care mulți delegați se vor întreba ce a mai rămas din principiile democratice și progresiste ale alianței USRPLUS de vreme ce s-au aliat cu AUR. Cele două formațiuni care vor să fuzioneze cu această ocazie ar putea descoperi că au pierdut tocmai nucleul dur de membri, cei care ieșeau în piețe pentru a protesta împotriva PSD.

Dar zilele care urmează ar putea avea o miză și mai mare. Trei lucruri sunt posibile dacă guvernul Cîțu ar fi demis: un alt prim-ministru care să moștenească problemele și tensiunile din coaliție, schimbarea culorii coaliției guvernamentale sau alegerile anticipate. Dar toate acestea nu au decât un singur efect: blocarea reformelor pe care le promitea acum un an coaliția guvernamentală într-o perioadă în care se prefigurează noi crize economice și medicale.