România are alocate fonduri structurale și pentru investiții de 30,8 miliarde de euro, prin intemediul a opt programe, în bugetul european 2014-2020. Potrivit statisticilor europene, acest lucru ar însemna aproape 1.550 de euro pentru fiecare român. Cu aproape un an înainte de încheierea acestui ciclu bugetar, România a reușit să absoarbă doar o treime din fondurile europene dedicate investițiilor, adică doar 9,8 miliarde de euro. O mare parte dintre aceste proiecte sunt însă cele neterminate din exercițiul financiar anterior și care au fost prelungite pentru a se evita pierderea banilor, atrage atenția fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.
Your browser doesn’t support HTML5
România și fondurile europene, relatează Cristina Dobreanu
Rata absorbției (sumele totale pe care reușește să le obțină/utilizeze prin proiecte de investiții ) pe care o înregistrează România este sub media europeană, care se situează în jurul valorii de 35%.
În cadrul fondurilor structurale, programul „cel mai valoros” este cel pentru infrastructura mare, care potrivit celor mai recente date de la Ministerul Fondurilor Europene (MEF), se ridică la 9,2 miliarde de euro, dar are un grad de absorbție de doar 26%.
„Singurele mari proiecte de infrastructură mare din toată țara care sunt depuse în acest moment sunt două mari și late : metroul spre Otopeni pe care l-am trimis noi (guvernarea Cioloș, n.r.) la Comisie în 2016 și podul de la Brăila-Galați. Atât. În rest, România, ca stat, nu a fost în stare să mai aibă proiecte mari de infrastructură. Mai sunt în Programul Operațional de Infrastructură Mare și proiecte legate de ape uzate, canalizare, dar astea sunt pe alte linii de finanțare. Pe infrastructura rutieră, sunt doar cele două”, a explicat pentru Europa Liberă Cristian Ghinea, europarlamentar USR și fost ministru al Fondurilor Europene în guvernarea Cioloș.
În noua Comisiei Europeană, României ar urma să-i revină portofoliul transporturilor.
Fostul ministru atrage însă atenția că nu neapărat cifrele sunt importante ci ceea ce se află în spatele lor: „Această cifră aparent doar puțin sub media europeană ascunde niște dezastre îngrozitoare”.
El argumentează că o parte din sumele alocate și care intră acum sub umbrela absorbției de 32% sunt, de fapt, așa-numitele proiecte fazate, adică proiectele neterminate în bugetul european anterior (2007-2013) și care au fost prelungite.
„Practic vin bani pentru că nu am reușit să terminăm proiecte în exercițiul financiar anterior. Cert este că ar fi trebuit să folosim cei 2-3 ani (după 2017, când s-au terminat de plătit ultimele facturi pentru perioada 2007-2013) pentru a dezvolta noi proiecte și de aici o să vină o gaură imensă, se termină fazatele și nu avem proiecte noi”, explică Cristian Ghinea.