Rusia este principala amenințare la adresa securității R. Moldova, potrivit noii Strategii de apărare

Strategia prevede о creștere a alocărilor bugetare pentru apărarea națională, cu scopul de a atinge nivelul de 1% din PIB, până în 2030, de la 0,55 %, în prezent. Imagine de la ceremonia de donație a blindatelor „Piranha-3 H”, oferite Armatei Naționale de Germania, noiembrie 2023

Parlamentul a adoptat joi, 26 decembrie, Strategia națională de apărare a Republicii Moldova pentru următorii zece ani (2024-2034), ținând cont de „politica agresivă deliberată a Federației Ruse”, acțiunile ei hibride și agresiunea militară împotriva Ucrainei.

„Strategia urmărește realizarea intereselor naționale privind garantarea suveranității, a independenții, a unității și a integrității teritoriale a R. Moldova”, a spus ministrul Apărării, Anatol Nosatîi, care a prezentat proiectul în fața deputaților.

Acțiunile Rusiei – risc major pentru securitatea R. Moldova

Un risc major pentru securitatea R. Moldova reprezintă, potrivit Strategiei, o „posibilă extindere” a acțiunilor militare ruse în Ucraina, „în special în regiunea Odessa” și „stabilirea unui coridor militar terestru până la hotarele R. Moldova”. Aceasta ar crea premise pentru „acțiuni agresive” directe și la adresa R. Moldova.

Liderul opoziției comunist-socialiste, deputatul Vlad Batrîncea, a criticat puterea pro-europeană despre care spune că „a furat din bugetul armatei”. În opinia lui „nu e nevoie de strategie, ci de un efort bugetar” pentru a moderniza armata, iar Strategia propusă de autorități nu trebuie să „creeze mai multe probleme decât sunt”, referindu-se la numirea Rusie drept agresor.

Securitatea R. Moldova este amenințată și de „operațiunile de tip hibrid” desfășurate de Rusia, direct sau prin intermediul „interpușilor locali”. Recent, la Parlament au fost organizate audieri ale instituțiilor de forță din R. Moldova pentru a înțelege și preveni pe viitor o schemă masivă de cumpărare de voturi, pe care Rusia și Ilan Șor ar fi folosit-o la alegeri și referendum din 20 octombrie.

Autoritățile spun că cel puțin 140.000 de cetățeni moldoveni „și-au vândut votul”, fiind plătiți între altele prin intermediul unei aplicații de telefon a băncii rusești de stat PSB.

O altă amenințare la adresa securității țării sunt militarii ruși „staționați ilegal pe teritoriul Republicii Moldova”, dar și „formațiunile armate” ale așa-numitor autorități de la Tiraspol. Documentul spune că soluționarea definitivă a problemei transnistrene „este puțin probabilă în următorii ani”, iar R. Moldova vrea rezolvarea acesteia doar pe cale pașnică.

Locul Moldovei în lupta celor mari

Strategia observă că pe plan mondial, „marii actori internaționali” sunt implicați într-o confruntare ce schimbă raportul de putere pe glob, iar R. Moldova trebuie să aleagă o „poziționare strategică”, adică de partea cui este.

Astfel, documentul spune că pentru R. Moldova NATO „este pilonul central stabilizator, în asigurarea securității și stabilității în regiune”.

Totodată, primirea statutului de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, cooperarea cu țările europene în domeniul apărării și consolidarea relațiilor cu NATO ar reprezenta pentru R. Moldova „о treapta avansată în asigurarea securității și rezilienței”.

Despre România, țară membră și a UE, și a NATO, strategia spune că este un „partener esențial pentru R. Moldova”, iar relația cu ea în domeniul apărării „cunoaște o dezvoltare semnificativă”, în timp ce „un dialog intens cu Ucraina” este descris drept „vital”.

Strategia prevede о creștere graduală a alocărilor bugetare pentru apărarea națională, cu scopul de a atinge nivelul de 1% din Produsul Intern Brut (PIB), până în 2030, de la 0,55 %, în prezent.

În rândul statelor membre ale NATO, ținta este de 2% din PIB, deși presa scrie că viitoarea administrație Trump ar insista pe o majorare a acesteia până la 5%.

Proiectul a fost votat, în prima lectură, de deputați la ultima ședință plenară din 2024, pe 26 decembrie.

Anterior, la mijlocul verii, strategia a fost avizată pozitiv de Guvern și trimisă spre consultare președintei Maia Sandu. După aprobarea în lectura finală, instituțiile statului au la dispoziție șase luni pentru a implementa politici în conformitate cu această strategie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te