Rusia pregătește de conservare gazoductele Nord Stream avariate (surse)

Gazoductele submarine rusești Nord Stream, distruse de o explozie toamna trecută, vor fi sigilate și puse la naftalină, întrucât nu există planuri imediate de reparare sau de reactivare a acestora, au declarat pentru Reuters surse familiare cu aceste planuri.

Nord Stream 1 și Nord Stream 2, fiecare formată din două conducte, au fost construite de Gazprom, companie controlată de stat din Rusia, pentru a pompa 110 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale pe an către Germania, pe sub Marea Baltică.

Trei dintre conducte au fost distruse de mai multe explozii rămase inexplicabile până în ziua de azi. Una dintre conductele Nord Stream 2 a rămas intactă.

Însă tensiunile tot mai mari dintre Moscova și Occident din cauza invaziei Rusiei în Ucraina au dus deja la blocarea Nord Stream 1, fără ca gazoductul geamăn, criticat de Washington și Kiev că ar fi sporit dependența Germaniei de Rusia, să fie pus vreodată în funcțiune.

Gazprom a declarat că este posibil, din punct de vedere tehnic, să se repare conductele distruse, dar două surse familiare cu planurile au declarat că Moscova nu crede că-și va îmbunătăți relațiile cu Occidentul în viitorul apropiat și nu consideră că aceste conducte sunt necesare.

Europa și-a redus drastic importurile de energie din Rusia în ultimul an, în timp ce exporturile controlate de stat ale Gazpromului în afara fostei Uniuni Sovietice aproape că s-au înjumătățit în 2022, ajungând la un minim post-sovietic de 101 miliarde de metri cubi.

O sursă rusă a declarat că Rusia consideră că acest proiect nu are viitor. Alte două surse le-au spus jurnaliștilor de la Reuters că, deși nu există niciun plan de reparare a conductelor, acestea vor fi cel puțin conservate pentru o eventuală reactivare în viitor.

O altă sursă familiarizată cu planurile a confirmat că părțile interesate au în vedere conservarea.

Aceasta ar însemna, cel mai probabil, sigilarea capetelor rupte și aplicarea unui strat de acoperire în conducte pentru a preveni coroziunea ulterioară din cauza apei de mare.

Una dintre sursele rusești a declarat că, dacă gazul natural lichefiat (GNL) transportat pe mare din Statele Unite, pe care Europa îl folosește pentru a compensa o parte din livrările rusești, ar deveni mult mai scump, Europa ar putea fi din nou pregătită să cumpere mai mult din Rusia.

Ministerul Energiei de la Moscova a trimis întrebările operatorilor de gazoducte, dar nici aceștia și nici Gazprom nu au răspuns la solicitările de comentarii. Engie, Gasunie și Wintershall DEA - acționari la Nord Stream AG, operatorul Nord Stream 1 - au refuzat să comenteze.

Un purtător de cuvânt al companiei germane E.ON, care deține, de asemenea, o participație la Nord Stream AG, a declarat: „Din câte știm noi, în calitate de acționar minoritar, nu a fost luată nicio decizie, nici pentru, nici împotriva refacerii liniei".

Cine a aruncat în aer conductele?

Moscova a susținut, fără a furniza dovezi, că Occidentul a fost în spatele exploziilor. Luna trecută, Casa Albă a declarat că o postare pe blog a jurnalistului american de investigații Seymour Hersh care susținea că Washingtonul ar fi responsabil este cu totul fantezistă.

Investigațiile efectuate de Danemarca, Germania și Suedia nu s-au încheiat încă.

Operarea conductei Nord Stream 1 fusese oricum oprită de la sfârșitul lunii august pentru întreținere, dar nu a mai fost repornită niciodată, după ce discuțiile în contradictoriu între Rusia și Occident în legătură cu întreținerea unei turbine de pompare, pe fondul sancțiunilor occidentale.

Conducta Nord Stream 2, de dimensiuni similare, fusese finalizată în septembrie 2021, în timp ce tensiunile cu Rusia erau în creștere, și a intrat în dificultate deoarece autoritățile de reglementare din Germania au refuzat să-i dea aprobarea de funcționare. Berlinul a înghețat apoi proiectul cu câteva zile înainte ca Moscova să-și trimită forțele armate în Ucraina, la 24 februarie anul trecut.

Președintele rus Vladimir Putin a propus utilizarea legăturii nedeteriorate a Nord Stream 2 pentru a pompa gaz, dar Germania, care acum dorește să pună capăt dependenței sale de Rusia, a respins ideea. De asemenea, Polonia a încetat să mai cumpere gaz rusesc.

În prezent, Rusia exportă în Europa doar aproximativ 40 de milioane de metri cubi pe zi de gaz prin gazoduct, prin Sudja, la granița dintre Ucraina și Slovacia.

Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova, care speră să înființeze un hub de gaze în Turcia pentru a înlocui ruta baltică, nu se va mai baza pe Occident ca partener energetic.