Rusia reia amenințările la adresa NATO... și a României

Amenințările formulate voalat de Rusia la adresa NATO au fost până mai recent doar ritualice, fără a duce la menționarea precisă a numelui vreunei țări anume care ar putea deveni țintă a vreunui atac rusesc.

Lucrurile s-au schimbat, însă, odată cu menționarea României, de către Moscova, ca țintă potențială din pricina instalațiilor militare SUA de la Deveselu.

NATO, Rusia și amenințările la adresa României

Recent, Kremlinul l-a convocat pe ataşatul militar al Statelor Unite pentru a-i transmite o propunere de măsuri în sensul menţinerii Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF). Printre măsurile propuse de Rusia se numără distrugerea instalaţiilor de lansare MK-41, folosite și în sistemul balistic Aegis Ashore, montat în România şi care urmează să fie amplasat şi în Polonia.

Fără asta, spune Moscova, instalații militare cum sunt cele din România de la Deveselu vor fi văzute ca ostile, îndreptate împotriva Rusiei, și ca o țintă potențială.

Manevrele NATO „Sea Shield 2019” din Marea Neagră

Printre marile ambiguități ale poziției președintelui american Donald Trump se numără și poziția sa vizavi de scutul anti-rachetă de la Deveselu.

Istoria dispozitivului antirachetă de la Deveselu e cunoscută: e vorba de un foarte vechi program american. Scutul american anti-racheta descinde în linie directă din programul militar al lui Reagan, botezat pe atunci afectuos Star Wars – „Războiul stelelor”. Costul potenţial uriaș a redus însă ambiția inițială și, în cele din urma, proiectul, în ultimii ani ai președinției Bush, – si preluat ulterior de Obama, - s-a redus la ideea unui scut balistic, un sistem de interceptare a rachetelor, teoretic provenite din Iran și care ar fi trase împotriva Europei. Scutul trebuia instalat iniţial în Cehia și Polonia.

Moscova s-a opus de la început acestui proiect american, anunțând chiar în mod deschis că nu crede în explicația amenințării iraniene si că proiectul este pur si simplu dirijat împotriva Rusiei. Încă din momentul alegerii lui Barak Obama, preşedintele rus de atunci Dmitri Medvedev (în alternanță cu Vladimir Putin) a avertizat că dacă planurile americane nu sunt anulate, atunci Rusia va desfăşura la rândul ei rachete nucleare in enclava rusă Kaliningrad, situată intre Polonia si Lituania, si că va bruia sistemul electronic de interceptare a scutului balistic american.

In mai 2011 s-a decis că scutul antirachetă va fi instalat în fosta bază aeriană de la Deveselu, județul Olt, şi că statul român dă permisiunea americanilor să folosească și baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din Dobrogea, precum și portul Constanța pentru tranzitul trupelor şi al materialelor de război americane spre teatrele de război din Irak și Afganistan.

Lucrurile s-au complicat după ce fostul ministru român al apărării, Mihai Fifor, a declarat anul trecut, într-un interviu, că România găzduiește pe baza miliară de la Deveselu rachete americane balistice.

Sigur că ministrul se înșela. Pe baza de la Deveselu se află rachete interceptoare, nu balistice. E vorba de fapt de un dispozitiv care este opusul unuia ce ar lansa rachete balistice. Rachetele interceptoare de la Deveselu nu au capacităţi ofensive, ci sunt menite doar să contracareze tocmai rachetele balistice ce ar fi trase asupra Europei.

„Dacă, ieri, unele părți din teritoriul României nu știau ce înseamnă să fii sub bătaia focului, astăzi va trebui ca noi să întreprindem anumite acțiuni care să ne asigure securitatea”, scria în comunicatul Ambasadei Rusiei postat pe pagina oficială, de fapt un citat dintr-o declarație făcută de Putin despre baza de la Deveselu din 2016.

Oficiali militari rusi au avertizat naţiunile care găzduiesc sau vor găzdui elemente ale sistemului balistic american că aceste instalaţii militare vor fi ţinte prioritare în cazul unui conflict, subliniind că distrugerea focoaselor nucleare va genera contaminare radioactivă pe termen lung. „Prin urmare, ţările care participă la construirea sistemului balistic al Pentagonului ar putea avea de suferit", a explicat, de pildă, generalul Viktor Poznihir.

Ambiguitățile lui Trump

Casa Albă anunțase chiar că dorește amânarea amplasării sistemului Aegis la Deveselu deoarece „nu se știe dacă este eficient și nici ce efecte va avea radarul asupra localnicilor.”

Asta se înscrie într-un întreg sistem de revizuire a întregii strategii a Pentagonului, dorită de Trump, care i-a luat prin surprindere pe programatorii militari americani.

Armata americană și-a văzut prezenţa în Europa redusă de la aproximativ 300.000 de soldaţi, în timpul Războiului Rece, la aproximativ 30.000, astăzi. Baze au fost închise, unităţi întregi au fost retrase sau dezactivate.

Tancurile SUA, elicopterele şi unităţile logistice au revenit însă în Europa, în ultimii patru ani, efectuând numeroase exerciţii comune de-a lungul flancului estic al NATO. Baza militară de la Deveselu este doar ultimul element al unei noi strategii SUA și NATO pentru apărarea Europei și ea ar trebui să fie însoțită de o strategie de comunicare eficientă, echivalentă.