Invazia rusească în Ucraina are consecințe economice în toată lumea și provoacă o penurie de alimente. Rusia și Ucraina sunt doi furnizori cheie de produse agricole, iar acest conflict care a scos doi jucător mari de pe piață a arătat încă o dată cât de fragil e lanțul global de aprovizionare cu alimente.
În 2021, Rusia și Ucraina s-au clasat pe primele poziții în lume la exportul de orz, porumb, rapiță, semințe și ulei de floarea soarelui. Împreună, au exportat aproape 30% din cantitatea globală de grâu. Rusia a exportat 17% din cantitatea mondială de grâu în timp ce Ucraina - 20% din cea de rapiță.
Dar invadarea Ucrainei de către Rusia a dus la ruperea lanțului global de aprovizionare cu produse agricole, afectează deja livrările de alimente și provoacă o creștere a prețurilor la produsele agroalimentare în toată lumea.
Eliminarea blocadelor
Strategia agresivă a Rusiei include blocarea și bombardarea porturilor, care joacă un rol vital pentru exporturi. Pe 10 mai, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu o criză alimentară iminentă și a cerut liderilor internaționali să ajute la deblocarea porturilor ucrainene, astfel încât grâul din Ucraina să poată ajunge pe alte piețe.
Drept urmare, miniștrii de externe ai statelor din G7 s-au întâlnit în Germania pentru a discuta urgentarea tranzitului de cereale, afirmând că agresiunea rusească în Ucraina „a generat una dintre cele mai mari crize alimentare și energetice în istoria recentă”, iar acest lucru pune în pericol cele mai sărace state ale lumii.
Cu cele mai importante porturi blocate, Ucraina a folosit liniile de cale ferată pentru exporturi în vest, dar și porturile de pe Dunăre, cât timp acestea au funcționat. În ultimele trei luni, aproximativ 25 de milioane de tone de cereale au rămas blocate în porturi din cauza războiului.
Sancțiunile Occidentului și penuria de alimente
Rusia, între timp, a continuat să producă cereale și să exporte prin Marea Neagră și Marea Azov. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a spus în cadrul unei întâlniri cu oficiali de la Moscova că se așteaptă în acest an la o recoltă record de grâu. Totuși, sancțiunile impuse Rusiei au îngreunat exporturile rusești din punct de vedere logistic, dar și al plăților, ceea ce a făcut multe tranzacții dificile, dacă nu chiar imposibile.
Sancțiunile ar putea, de asemenea, opri importurile rusești de bunuri esențiale, printre care pesticidele sau semințele, ceea ce ar putea afecta calitatea culturilor. Deficitul global de alimente înseamnă și o creștere a prețurilor. Scumpirile pentru fiecare categorie de produse au început încă de la sfârșitul anului 2020, dar piețele cerealelor și a uleiurilor vegetale - unde Rusia și Ucraina joacă roluri importante – sunt cele mai afectate. Indicele prețurilor la alimente, publicat de Organizația Națiunilor Unite, a înregistrat un nivel record în luna martie 2022, când a fost cu 12,6% mai mare decât în februarie.
Aceste evoluții reprezintă o amenințare la adresa securității alimentare în țările care sunt deja vulnerabile din punct de vedere economic și puternic dependente de grâul rusesc. Este vorba în primul rând de țările din Orientul Mijlociu, Africa și Asia Centrală.
Alex Smith, analist în domeniul alimentației și agriculturii la Breakthrough Institute, un centru de cercetare din Statele Unite, a declarat că Libanul importa din Ucraina 50% din rezervele sale de grâu, iar acum țara se confruntă cu una dintre cele mai grave crize economice din lume.
Și țările africane, care deja se confruntau cu o criză alimentară din cauza pandemiei de COVID-19 și dezastrelor naturale (secete, inundații, alunecări de teren), trebuie să facă față acum lipsei de alimente și scumpirilor.
Liderii mondiali au condamnat ferm Rusia, despre care spun că folosește exporturile de cereale ca pe o armă geopolitică. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la sfârșitul lunii mai în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos că, pe lângă bombardarea depozitelor ucrainene de cereale, Moscova restricționează propriile exporturi de produse alimentare, ca o formă de șantaj.
### Vezi și... ### „Este cinic. Este laș”: UE acuză Rusia că provoacă deliberat foamete în lume„Acest lucru înseamnă folosirea foametei și a cerealelor pentru putere”, a spus Ursula von der Leyen. Într-o dezbatere la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, a cerut liderilor mondiali să ia măsuri urgente și să asigure redeschiderea porturilor din Marea Neagră, pentru a ajuta 275 de milioane de oameni din întreaga lume, expuși foametei. El a mai spus că, dacă nu se vor lua măsuri cât mai curând, consecințele se vor simți în anii următori.
Interzicerea exporturilor în Asia Centrală
În martie, Rusia a interzis temporar (până în iunie) exporturile de cereale către țările membre ale Uniunii Economice Eurasiatice, printre care Kazahstan, Kârgâzstan și Armenia. Republica Belarus, deși face parte din Uniunea Economică Eurasiatică, n-a fost supusă aceluiași tratament.
Drept răspuns, Kazahstanul a interzis exporturile de grâul către vecinii săi din Asia Centrală. Kazahstanul este un mare producător de grâu în regiune, dar importă și din Rusia atât pentru consum intern cât și pentru re-export. Kazahstanul acoperea aproximativ 90% din importurile de grâu din Tadjikistan, Uzbekistan, Turkmenistan și Kirghistan.
Ajutor și posibile soluții
Pe 23 mai, Pentagonul a raportat că 20 de țări au anunțat noi pachete de asistență pentru Ucraina. Danemarca s-a angajat să trimită în Ucraina lansatoare Harpoon și rachete antinavă, în speranța că acestea vor ajuta la deblocarea porturilor ucrainene și căilor maritime din Marea Neagră pentru reluarea transporturilor de alimente.
Uniunea Europeană, la rândul ei, spune că intenționează să asigure un coridor terestru către porturile Poloniei de la Marea Baltică. Planul a fost anunțat de către Comisarul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski. Oficialul european a spus că porturile poloneze din Gdansk și Gdynia sunt cele mai viabile soluții.
Articol și info-grafică de Giovana Faria, jurnalistă RFE/RL. Traducere și adaptare de Nicu Gușan și Ștefan Grigoriță.