Războiul jurnaliștilor independenți ruși cu propaganda de război

„Treci prin momente de disperare”, spune Anna Jukova, redactor-șef al canalului Telegram Perm 36.6, „când vezi că lucrezi 12 ore pe zi și totuși nu poți face nimic pentru a opri războiul sau pentru a schimba cu adevărat ceva.”

„Pe de altă parte”, continuă ea, „văd că sunt zeci de mii de oameni în regiunea Perm care se opun războiului. Iar dacă ne oprim din activitate, ei vor rămâne singuri, incapabili să obțină informații necenzurate.”

Guvernul lui Putin luptă de ani de zile împotriva disidenței, o represiune care s-a intensificat în lunile dinaintea lansării de către Rusia a unei invazii masive și neprovocate în Ucraina, la 24 februarie. De atunci, o nouă legislație a incriminat răspândirea de informații care se presupune că "discreditează forțele armate ale Federației Ruse". Mai mult de 300 de dosare penale au fost deschise în temeiul acestei legi, alături de peste 5.000 de acuzații administrative pedepsite cu pedepse scurte cu închisoarea sau amenzi oneroase, potrivit OVD-Info, care monitorizează represiunea și persecuțiile din Rusia. Grupul informează că, de la invazia din februarie, cel puțin 19.443 de persoane au fost reținute de autoritățile din Rusia pentru acțiuni sau declarații împotriva războiului.

„Uneori, amploarea catastrofei în desfășurare apasă greu asupra noastră", spune unul dintre fondatorii canalului de Telegram Akbuzat, care a cerut să nu fie identificat de teama repercusiunilor. Akbuzat acoperă evenimentele din regiunea centrală rusă Bașkortostan, în special modul în care războiul i-a afectat pe oamenii de acolo. „Dar acesta nu este un motiv pentru a ridica mâinile și a tre preda. Este un motiv pentru a-ți aduna forțele și a merge mai departe. O călătorie lungă se face cu pași mici.”

Zeci de proiecte independente de informare bazate pe social-media au apărut în urma presiunii exercitate de represiunea guvernului rus, majoritatea fiind administrate de jurnaliști sau activiști care au fugit din țară sub amenințarea că ar putea fi încarcerați pentru opinii sau informații. În interviurile acordate RFE/RL, aceștia au declarat că au fost determinați în primul rând de conștiința lor și că principala lor misiune este de a se asigura că rușii nu sunt lăsați singuri împotriva valului masiv de propagandă de stat pro-război.

Moscoviții despre consecințele războiului asupra civililor din Ucraina

Ochi în ochi

Canalul YouTube Razvorot (Întoarcere sau răsturnare de situație) aparține jurnaliștilor Anton Rubin și Darya Litvișko din orașul Samara, din mijlocul regiunii Volga. Cei doi au găzduit anterior emisiunea de dimineață la postul de radio orășenesc afiliat Eho Moskvi, care a fost scos din emisie în martie pentru că a refuzat să se conformeze cenzurii guvernamentale privind războiul.

„Totul a fost închis, iar noi am fost lăsați în beznă”, a spus Rubin pentru Idel.Realities de la RFE/RL. „Am decis să ne continuăm munca, ceea ce am și făcut, deși prin intermediul internetului”.

Audiențele, la început mici, nu i-au deranjat pe jurnaliști. „Am început mai ales pentru noi înșine”, a spus Rubin. „A fost o formă de psihoterapie”.

Printre alte inovații, Razvorot a creat un program săptămânal numit „Ochi în ochi”, care se ocupă de războiul din Ucraina. Realizatorii discută cu persoanele afectate direct de război. „La început, când vorbeam despre război, nu aveam o viziune din interior”, își amintește Rubin. „Aveam un sentiment de vinovăție și neputință colectivă, așa că am decis să vorbim cu oameni care sunt acolo, în Ucraina. Am început să ne uităm direct în ochii celor care erau dispuși să vorbească cu noi - și am simțit un sentiment teribil de rușine.” El spune că au aflat, la prima mână, amănunte despre invazie. „Am vorbit cu oameni care trăiau sub ocupație, care fuseseră luați prizonieri, care ajutau persoanele strămutate. O mare varietate de oameni. Continuăm proiectul, deși este greu, deoarece ucrainenii sunt din ce în ce mai puțin dispuși să vorbească cu rușii. Iar din punct de vedere tehnic, a devenit destul de dificil din cauza întreruperilor de curent de acolo.”

În ultimele săptămâni, atacurile aeriene rusești împotriva rețelei energetice și a altor infrastructuri civile au dus la dese întreruperi pe scară largă a alimentării cu energie electrică, încălzire și apă în întreaga Ucraină.

Razvorot informează în mod regulat despre numărul de rachete și drone rusești folosite în atacuri, cu estimări ale costurilor acestora și face comparații cu ceea ce ar fi putut fi achiziționat cu aceiași bani pentru locuitorii din Samara.

„Dacă acei bani ar fi fost investiți în economie și educație, atunci, în cinci sau zece ani, ar fi existat schimbări uriașe și copiii noștri ar fi putut trăi într-o societate înfloritoare”, spune Rubin. „Dar, în schimb, ei vor trebui să plătească despăgubiri. Războiul ne răpește prezentul și viitorul”.

„Și, ținând cont de modul în care propagandiștii își duc războiul, ne iau și trecutul", a adăugat el, referindu-se la eforturile statului de a impune o versiune simplistă și jingoistă a istoriei rusești prin controlul pe care îl exercită asupra mass-media, culturii și educației.

Echipa lui Navalny a fost reprimată, dar nu redusă la tăcere

CanaleleTelegram și YouTube Perm 36.6 au fost create în vara anului 2021 de către activiști din filiala desființată din Perm a mișcării politicianului de opoziție încarcerat Aleksei Navalny, Aleksei Navalni. Deși s-au mutat în afara Rusiei, ei s-au simțit obligați să continue legătura cu Perm, unde toate mijloacele de comunicare locale sunt controlate de guvernatorul regional.

„Am decis că vom spune oamenilor lucrurile care nu le sunt spuse de televiziunea [de stat]”, a declarat redactorul Jukova.

După invazie, canalul și-a împrospătat producția, creând 20-30 de postări zilnice despre război și despre răul pe care acesta îl aducea regiunii Perm, inclusiv ca urmare a sancțiunilor occidentale fără precedent impuse împotriva Rusiei ca răspuns la agresiunea Moscovei. Unele dintre cele mai populare postări ale canalului au fost cele intitulate De ce armata nu are haine și Cum își protejează membrii Rusiei Unite fiii.

Canalul a relatat, de asemenea, despre revoltele soldaților mobilizați din regiunea Perm.

Canalul Telegram Serditaya Chuvashia (Ciuvașia furioasă) a apărut, de asemenea, din resturile organizației a lui Navalnîi desființate de justiția rusă. După ce a fugit din Rusia sub presiunea statului, activistul Semion Kocikin a creat proiectul care a fost, la început, un canal „apolitic” de știri locale pentru regiunea centrală rusă Ciuvașia.

„Dar, după invazie, am continuat să lucrăm timp de o lună și ne-am dat seama că trebuie să facem mai mult”, și-a amintit Kocikin. "Dacă nu scriam despre ceea ce se întâmpla în Ucraina, publicul nostru ar fi început să creadă propaganda de stat și i-am fi pierdut. Pe scurt, circumstanțele au făcut din acesta un proiect anti-război".

Canalul a publicat materiale despre problemele soldaților mobilizați din regiune și ale familiilor acestora, precum și liste cu soldații uciși, pe baza propriilor cercetări și a sfaturilor primite de la cititori și din alte surse. Deși surse occidentale estimează că Rusia a pierdut 20.000-25.000 de soldați uciși în Ucraina, Kremlinul a recunoscut doar 5.937 de morți, iar această cifră a fost publicată în septembrie.

"Am relatat despre un sat în care au instalat o placă pentru un localnic ucis pe care îl descria ca fiind un "erou"", a spus Kochkin. "După publicare, am aflat de la localnici care ne-au spus că bărbatul servise în cadrul companiei private de mercenari Vagner și că fusese recrutat din închisoare. Era un elev slab, iar profesorii și colegii săi de școală nu-l plăceau. Dar acum... este un erou".

Kochkin a spus că încă îi este greu să creadă că un astfel de război ar putea avea loc în zilele noastre. "Este și mai surprinzător că oamenii îl susțin", a spus el. "Consider că principala activitate a acestui canal este de a se asigura că numărul acestor oameni scade, [și] de a le deschide ochii."

Un alt fost colaborator al lui Navalnîi din regiunea Saratov, Dmitri Țibiriov, a creat un canal Telegram numit Oni Za Voinu! (Ei sunt pentru război!), care vorbește despre profesorii și directorii de școli (numindu-i explicit) care implică elevii în activități pro-război, ceea ce, din punct de vedere tehnic, reprezintă o încălcare a legii rusești privind educația. El administrează canalul din afara Rusiei.

„Numărul școlilor este în continuă creștere”, susține Țibiriov. "Înainte trebuia să căutăm cu adevărat pentru a găsi ceva, dar acum propaganda este aproape peste tot."

Deși Țibiriov spune că realizează pe canalul său un fel de „listă de lustrație” care ar putea fi valoroasă după ce se termină războiul, el a mai spus că știe de profesori care „sabotează activ” proiectele pro-război.

„Ei sunt exemple vii că o persoană matură și sănătoasă la cap poate face o alegere independentă și nu îi va forța pe copii să stea de pază la monumente comemorative ținând în mână puști de plastic”, a spus el.

„Încercăm să salvăm vieți”

Canalul Telegram Akbuzat, care se concentrează pe regiunea Bașkortostan și postează atât în rusă, cât și în bașkir, este un fel de proiect media de a doua generație.

Creatorii, care au cerut ca identitatea lor să nu fie dezvăluită de teama persecuțiilor, s-au inspirat din activitatea grupului civic Svobodnaia Buriatia (Buriația liberă), care a ajutat mulți soldați din această regiune să părăsească războiul și să se întoarcă acasă.

„Am decis să creăm o mișcare similară pentru a ajuta soldații din regiunea noastră, în primul rând prin asistență juridică”, a declarat pentru RFE/RL unul dintre fondatorii canalului, care a dorit să rămână anonim. Inițial, canalul i-a ajutat pe soldații cu contract din Bașkiria să renunțe la contractele lor. După ce Putin a schimbat legea pentru a face acest lucru aproape imposibil, canalul și-a schimbat accentul pentru a ajuta bărbații care au fost înrolați în timpul mobilizării militare anunțate la 21 septembrie. „Ne confruntăm cu o mulțime de dezinformări”, spune fondatorul canalului. „Propagandă. Avocați și jurnaliști lipsiți de etică. Încercăm să luptăm împotriva acestui lucru și sperăm că, deoarece noi înșine suntem din Bașkortostan, oamenii vor avea mai multă încredere în informațiile noastre și își vor putea apăra mai bine drepturile.”

Cel mai notabil succes al canalului a fost înregistrat în octombrie, când a făcut public cazul lui Ahmet Abubakirov, singurul chirurg pediatru din orașul Sterlitamak, localitate cu o populație de peste 260.000 de persoane. El a fost mobilizat pe 25 octombrie, dar după ce Abuzat a relatat cazul lui Abubakirov și a urmat o revoltă publică, i s-a permis să își reia activitatea ca medic și s-a renunțat la recrutarea lui.

„Încercăm să salvăm vieți", le-a spus cofondatorul canalului jurnaliștilor de la RFE/RL. „Încercăm să fim o sursă alternativă de informații, inclusiv în limba bașkiră. Încercăm să contracarăm propaganda de stat și să depășim sentimentul de neputință. Facem ceea ce trebuie să facem și ceea ce putem face”.