Rusia și Ucraina au anunțat cel mai recent schimb de prizonieri, 12 ucraineni și nouă ruși fiind eliberați. „Un alt schimb de prizonieri de război. Am reușit să [obținem] eliberarea a 12 [ucraineni]. Soldații noștri, care au apărat Mariupol, [centrala nucleară] Cernobîl și Insula Șerpilor se întorc acasă", a declarat pe Twitter șeful biroului prezidențial ucrainean, Andri Iermak, pe 26 noiembrie.
Între timp, Ministerul rus al Apărării a declarat că nouă prizonieri de război ruși au fost eliberați către autoritățile ruse „ca urmare a procesului de negociere”.
Anteriorul schimb de prizonieri a avut loc pe 24 noiembrie când cele două părți implicate în conflict au eliberat câte 50 de prizonieri de război. Schimbul de prizonieri din 24 noiembrie fusese precedat de un altul, cu doar o zi înainte, în care 36 de oameni - 35 de militari și un civil - au fost returnați Ucrainei și 35 de soldați ruși au fost repatriați.
„E nevoie de mai mult efort”
Revenirea militarilor, mai ales a celor capturați după săptămâni de asediu, la Azovstal, și a celor de pe Insula Șerpilor a fost întâmpinată cu bucurie. Însă criza umanitară din Ucraina continuă. Echipele de intervenție se străduiesc din răsputeri să restabilească alimentarea cu energie electrică a milioane de locuințe pe 25 noiembrie, după atacurile devastatoare ale rachetelor rusești de săptămâna aceasta asupra infrastructurii.
### Vezi și... ### Zeci de prizonieri, eliberați în cel mai recent schimb de prizonieri între Ucraina și RusiaPreședintele Volodimir Zelenski spunea în mesajul său video către țară că peste 6 milioane de gospodării sunt încă în întuneric. „Începând din această seară, pene de curent continuă în majoritatea regiunilor și în Kiev", a spus el. Dar el a precizat că echipele de lucru au reușit să reducă numărul de localități afectate „la jumătate” de la 23 noiembrie, una dintre cele mai distructive nopți de bombardamente rusești asupra infrastructurii electrice din timpul invaziei de nouă luni.
Pe de altă parte, Zelenski a spus că nu e mulțumit de modul în care organizează administrațiile locale buncărele și refugiile în caz de necesitate. El l-a admonestat pe primarul Kievului, Vitali Kliciko, și pe cei din echipa lui, care nu ar fi reușit să amenajarea adăposturilor de urgență pentru a-i ajuta pe cei care au rămas fără energie electrică și căldură după atacurile rusești. „E nevoie de maic mult efort”, lwe-a transmis Zelenski. Ucraina a înființat mii de „centre de invincibilitate” unde oamenii pot avea acces la căldură, apă, internet și legături de telefonie mobilă.
Compania națională de rețele electrice Ukrenerho a declarat că aproximativ 30% din alimentarea cu energie electrică a țării era încă întreruptă. Statul Major General al armatei ucrainene a declarat că lupte active se desfășoară în regiunile Harkov, Luhansk, Donețk și Zaporojie. Forțele rusești efectuează bombardamente neîntrerupte în regiunile Krivoi și Herson, a precizat acesta, ceea ce a dus la întreruperea alimentării cu electricitate pe zone extinse din țară.
Pe parcursul zilei de 27 noiembrie, alimentarea cu energie electrică și apă, precum și cu căldură a fost restabilită „aproape în totalitate” în Kiev, după cum spune administrația militară a orașului adăugând că „întreruperile sunt posibile din cauza suprasolicitării rețelei electrice”. De asemenea, a fost restabilit și sistemul de telecomunicații.
Zeci de mii de locuitori din capitala ucraineană rămăseseră fără electricitate în urma atacurilor intense ale Rusiei. Pe 23 noiembrie, Rusia a lovit infrastructura energetică a Ucrainei cu zeci de rachete și rachete de croazieră, provocând daune grave și distrugând parte din infrastructura țării și aruncând milioane de oameni în întuneric.
Holodomor, comemorat cu întuneric, frig, dar și speranțe
Cu ocazia comemorării Holodomorului, tragedie națională ucraineană petrecută în perioada sovietică, președintele Volodimir Zelenski le-a transmis conaționalilor un mesaj de încurajare.
Ucraina „nu poate fi înfrântă”, le-a spus el, amintind lupta țării sale împotriva invaziei rusești și marcând aniversarea foametei din anii 1932 și 1933, tragedie pe care ucrainenii o consideră a fi fost un act deliberat comis de dictatorul sovietic Iosif Stalin.
„Ucrainenii au trecut prin lucruri îngrozitoare... Odată au vrut să ne distrugă cu foamea - acum, cu întunericul și frigul”, a declarat Zelenski pe 26 noiembrie într-un mesaj video. „Nu putem fi înfrânți”, a afirmat el.
### Vezi și... ### Spitalele din Herson, evacuate din cauza bombardamentelor. Numărul morților, în creștereInițiativa „Cereale din Ucraina”
Prim-miniștrii Belgiei, Lituaniei și Poloniei, membre ale UE și NATO, s-au aflat la Kiev pentru a marca această zi și pentru a participa la summitul găzduit de Zelenski ca să promoveze inițiativa „Cereale din Ucraina”, pentru a asigura aprovizionarea piețelor mondiale. Cei trei demnitari și-au reafirmat disponibilitatea de a-și continua eforturile pentru a asigura un sprijin bugetar regulat și structurat al UE pentru Ucraina pe parcursul anului 2023 și o participare suplimentară la restaurarea și reconstrucția infrastructurii afectate de invazia la scară largă a Rusiei.
Și președinta Ungariei, Katalin Éva Novák, efectuează în Ucraina cea mai înaltă vizită oficială la nivel înalt din țara sa de la începutul invaziei rusești, potrivit site-ului index.hu. Inițial, nu exista nicio confirmare oficială. Site-ul maghiar a precizat că Novak a fost invitată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de răspunsul lent și echivoc din partea conducerii Ungariei, membră NATO și UE, și în special a premierului Viktor Orban la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Publicația nu a precizat când va face Katalin Éva Novák această vizită, dar a spus că ea va ajunge în Ucraina vecină cu trenul.
Budapesta a refuzat în mod public să se alăture colegilor din NATO în furnizarea de arme direct Ucrainei și a rezistat cu fermitate presiunilor Bruxelles-ului de a întrerupe importurile de gaz rusesc, deși a recunoscut responsabilitatea Rusiei pentru conflict. Novak, aliată fidelă a lui Orban, a devenit președintă în luna mai.