Schimb neoficial de deținuți între Chișinău și Tiraspol. Cine sunt Glijin și Samonii

Bannerul campaniei „Arătați-l viu”, lansată de asociația Promo-LEX în sprijinul lui Adrian Glijin, care a fost răpit în octombrie 2020, în Transnistria.

Pe 7 aprilie, regimul de la Tiraspol l-a eliberat, după doi ani și jumătate de detenție, pe Adrian Glijin, răpit de structurile de forță din Transnistria în octombrie 2020. În aceeași zi, Chișinăul l-a eliberat pe Andrei Samonii, din regiunea separatistă, condamnat în 2021 pentru fapte de tortură.

În octombrie 2020, Adrian Glijin, tată a trei copii, alături de alți trei cetățeni, a fost răpit de persoane necunoscute de pe un câmp din apropierea localității Cuzmin, raionul Camenca.

Pe 6 mai 2022, bărbatul a fost condamnat de așa-numita judecătorie supremă din regiunea transnistreană la 13 ani și 6 luni de detenție pentru pretinsa „trădare de patrie”, pedeapsa fiind ulterior redusă la 13 ani.

Timp de un an rudele lui Glijin nu au avut dreptul la întrevedere cu el și au fost lipsite de informații despre starea medicală a acestuia. Abia peste un an și o lună, după mai multe eforturi ale familiei și ale Asociației Promo-LEX din Chișinău, care a inițiat campania „Arătați-l viu”, mama tânărului, Vera Glijin, a putut să aibă cu el o întrevedere de aproximativ 60 minute în Izolatorul de detenție preventivă nr. 3 din orașul Tiraspol.

Glijin a ajuns acasă pe 7 aprilie, este într-o stare fizică „satisfăcătoare”, însă starea lui psihică „este puternic afectată din cauza celor întâmplate”, a spus mama lui, Vera Glijin, în discuție cu Europa Liberă.

### Vezi și... ### Podcastul „În esență...” | „Moneda de schimb” din mâinile Tiraspolului, pentru un infractor condamnat la Chișinău

Ce legătură are Glijin cu cazul „milițianului”?

În decembrie 2020, ministrul de interne de atunci, Pavel Voicu, a confirmat că răpirile organizate a cetățenilor moldoveni din dreapta Nistrului de structurile de forță din regiunea transnistreană s-au produs ca o răzbunare pentru condamnarea unui fost milițian din stânga Nistrului implicat în răpirea și torturarea unui cuplu din raionul Florești în aprilie 2015.

După 5 ani, în ianuarie 2020, autoritățile moldovene au reușit să-l rețină pe unul din învinuiți, lucru care le-a permis anchetatorilor să reia investigațiile și să finalizeze cauza. În 2021, la Chișinău, a fost condamnat la 15 ani de închisoare fostul colaborator al structurilor de forță din stânga Nistrului, Andrei Samonii.

În primăvara anului 2015, el și alți colaboratori au răpit doua persoane, care au fost luate cu forța din propria gospodărie și duse cu luntrea peste Nistru, la așa-zisul comisariat de poliție din orașul Camenca. Acolo, potrivit Promo-LEX, au fost bătute și reținute pentru câteva zile pe motiv că ar fi furat doi iepuri.

Samonii era primul angajat al miliției din regiunea transnistreană condamnat la detenție de o instanță din dreapta Nistrului pentru răpire de persoane. Avocații Promo-LEX credeau atunci că această „premieră este încurajatoare pentru victimele care încă își caută dreptatea, inclusiv pentru anchetatorii care instrumentează astfel de cazuri”.

### Vezi și... ### „În esență...” | Ion Manole: locuitorii din stânga Nistrului sunt ostaticii regimului de la Tiraspol vreme de peste 30 de ani

Cum califică „schimbul” Chișinăul și Tiraspolul?

Ministerul de Externe al regiunii nerecunoscute a declarat că autoritățile de la Chișinău au eliberat din arest „un cetățean transnistrean”, fără să specifice funcția deținută anterior de Samonii.

Instituția, condusă de principalul negociator Vitalie Ignatiev, spune că „decizia luată de autoritățile judiciare moldovenești confirmă caracterul absolut ilegal, inuman și politizat al acuzațiilor aduse lui Samonii”.

La Chișinău, Biroul politici reintegrare a salutat eliberarea lui Glijin și a specificat că „în această perioadă, viceprim-ministrul pentru reintegrare Oleg Serebrean a depus eforturi susținute în vederea eliberării necondiționate a lui Glijin”.

În decembrie 2022 Serebrean spunea că schimbul de prizonieri „subtil sugerat de Tiraspol”, ar putea să creeze premise „pentru alt gen de comportament”. Atunci, într-un interviu, funcționarul a spus că Chișinăul ar vrea să evite astfel de acțiuni de schimb.

„Trebuie să găsim măsurile, să adaptăm măsurile noastre la…si realitatea politică și juridică. Dacă un astfel de schimb va avea loc, să admitem, cineva va trebui să poarte responsabilitatea: de ce s-au admis aceste eliberări a unor persoane condamnate pe bune, pe drept de autorități constituționale, din penitenciarele din Republica Moldova? Și așa ceva nu-și va permite nimeni să își asume o astfel de responsabilitate”, spunea vice-prim-ministrul Serebrean.