Banca Naţională a dat startul evenimentelor de serbare a unui sfert de veac de la punerea în circulație a leului moldovenesc prin introducerea unor monede cu valoare de un leu, doi, cinci şi zece lei. Evenimentul a fost calificat de guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, drept „zi istorică”, „ce demonstrează tendința de însănătoșire a sistemului bancar şi recuperarea încrederii cetățenilor după frauda bancară din 2014”.
Your browser doesn’t support HTML5
Schimbarea la faţă a leului moldovenesc
Schimbarea la faţă a monedei naţionale i-a făcut pe unii demnitar şi experţi prezenţi la ceremonie să afirme că banca centrală a Republicii Moldova a trecut la noi standarde de calitate. Preşedintele legislativului Andrian Candu a fost mai optimist şi a legat baterea noilor monede cu „restabilirea încrederii în sistemul bancar”, fapt care ar fi fost constatat şi de experţii şi investitorii străini.
„S-a reuşit să ieşim la criza bancară şi criza economică, pe care, cu regret, le-am avut în anii 2014-2015; s-a reușit prin multă muncă să elaborăm şi să aprobăm legislație, abordări sistemice noi care au adus transparență în acționariat, noi elemente de guvernanță corporativă, standarde de calitate în domeniul financiar-bancar. Şi reușita o vedem astăzi prin faptul că sistemul financiar-bancar este restabilit şi este recuperată încrederea.”
În aceeaşi cheie a vorbit şi guvernatorul Băncii Naţionale Sergiu Cioclea. După ce a explicat că punerea în circulaţie a noilor monede are o motivație strict economică (pentru că o monedă poate fi utilizată timp de 20-30 de ani, iar o bancnotă de mică valoare se uzează în maxim doi ani), Cioclea a spus acest lucru are loc „sub auspiciile redobândirii încrederii în leu”.
Guvernatorul BNM a enumerat mai multe „tendințe de însănătoșire”. Astfel, a spus că a crescut volumul depozitelor care a ajuns la 60 de miliarde la sfârşitul anului trecut, iar ponderea leului a crescut de la 40% la 60%, timp de doi ani, de la minimum istoric la maximum istoric. La fel leul se bucură de succes la acordarea creditelor noi.
Sergiu Cioclea: „Leul a trecut printr-o adevărată furtună în 2015 şi de atunci şi-a revenit. Unii chiar spun că e prea puternic, că foarte mult s-a apreciat faţă de dolar şi euro, cert este că cetățenii noștri acum folosesc fără teama moneda noastră națională leul moldovenesc. În același timp, Banca Națională a acumulat rezerve internaționale puternice, de fapt am atins un record istoric luna trecută şi aceasta este nu numai o bună acoperire a importurilor, dar, în primul rând, un scut pentru a apăra leul în caz de turbulențe financiare sau de atacuri speculative pe intern”.
Expertul de la Institutul Economiei de Piaţă, Roman Chircă, leagă stabilitatea financiară la care s-au referit şeful legislativului şi guvernatorul băncii centrale de dispariției noutăților proaste din sector în ultimii doi ani. Se va putea vorbi despre însănătoșirea sistemului bancar dacă la cele trei bănci aflate sub supravegherea BNM vor veni acționari de calitate din Vest, este de părere economistul. Iar dacă se va merge pe vânzarea pachetelor importante de acţiuni la companii dubioase sau bănci despre care nu cunoaște nimeni, atunci Republica Moldova va rămâne în continuare în zonă gri, mai susţine Roman Chircă. Cu ajutorul partenerilor străini, Chişinăul a început un proces de curățire, proces care este în derulare.
„Banca Națională, se pare că chiar exagerat undeva, mărește norma de capital pe care trebuie să o dețină băncile pentru a obţine un surplus de siguranță, care, din perspectiva mea, diminuează din eficiență, majorează costurile administrative, dar iarăși cu scopul de a obține această supra-siguranță.”
În altă ordine de idei, expertul Roman Chircă remarcă accesul încă redus la credite din cauza ratelor mari, fapt ce nu permite stimularea economiei.
Leul a fost introdus în circulație la 29 noiembrie 1993, Republica Moldova fiind printre ultimele state ex-sovietice care a realizat reforma monetară. La acea vreme un dolar american valora 4 lei. Între timp moneda naţională a trecut prin câteva cutremure, generate de crize financiare sau de gestiune, ce au făcut-o de patru ori mai slabă în raport cu dolarul, dar devalorizarea a fost într-o poporație şi mai mare dacă se ia în considerare inflația, constată Roman Chircă.
Cea mai mare problemă văzută de alţi experţi este ponderea mare a numerarului ce alimentează economia tenebră şi corupţia.
Pentru unii observatori rămâne o dilemă cum statul şi-a umplut haznaua după dispariţia unui miliard de lei în 2014 - 2015. Aceştia insistă pe ideea lipsei de progres în ceea ce priveşte anchetarea fraudei bancare.