Scriitorul Richard Wagner, născut în România, a murit la Berlin

Richard Wagner a debutat în 1973 cu volumul de poezii, Cuvânt limpede (Klartext). În anii următori a publicat numeroase cărţi de poezie şi proză, unele traduse şi în limba română.

Scriitorul Richard Wagner a murit, după o lungă boală, în noaptea zilei de 14 martie, la Berlin. Wagner a fost unul dintre cei mai cunoscuţi autori germani originari din România, stabilit, din 1987, la Berlin.

S-a născut pe data de 10 aprilie 1952, în comuna bănăţeană Lovrin. A copilărit în comuna Periam, iar liceul german l-a absolvit în orăşelul Sânnicolau Mare. A debutat ca elev cu poezii în cotidianul Neuer Weg din Bucureşti. Ca student al Universităţii din Timişoara a condus cenaclul german Universitas care funcţiona în cadrul Casei de Cultură a Studenţilor. În 1972, a fost unul dintre cofondatorii Grupului de Acţiune Banat (Aktionsgruppe Banat), dizolvat, trei ani mai târziu, în urma intervenţiei poliţiei politice.

A debutat în 1973 cu volumul de poezii, Cuvânt limpede (Klartext). În anii următori a publicat numeroase cărţi de poezie şi proză, unele traduse şi în limba română.

După terminarea Facultăţii, în 1975, a fost timp de trei ani profesor la Hunedoara. A revenit în 1978 la Timişoara, activând în cadrul cenaclului oficial al Asociaţiei Scriitorilor, Adam-Müller Guttenbrunn, pe care l-a condus între 1981 şi 1982. În calitate de corespondent al revistei Karpatenrundschau, din Braşov,Wagner a fost concediat în 1985, după ce a refuzat să scrie un material comandat de către redacţie.

În 1984 a fost unul dintre cosemnatarii unui protest, adresat sub forma unei scrisori deschise primului secretar al Comitetului Judeţean de Partid, din judeţul Timiş, şi preşedintelui Uniunii Scriitorilor, Dumitru Radu Popescu. (În diferitele documente ale Securităţii scrisoarea este menţionată sub denumirea „memoriu colectiv”. Textul poate fi citit aici, aici şi aici.)

Din cauza tracasărilor din partea Securităţii, Wagner împreună cu soţia sa de atunci, scriitoarea Herta Müller, emigrează în 1987 în Republica Federală Germania. Se stabileşte la Berlin. Din cauza accentuării unei boli necruţătoare, Wagner a trăit aproape un deceniu într-un ospiciu, unde a şi murit.

Din numeroasele sale cărţi amintim aici doar cele mai importante: Die Invasion der Uhren (Invazia ceasurilor, poezii, Bucureşti, 1977), Hotel California I (poezii, Bucureşti, 1980), Hotel California II (poezii, Bucureşti, 1981), Anna und die Uhren (Bucuresti, 1981; versiunea în limba română: Anna și ceasurile. O carte de citit pentru cei mici); Călăreț pe unde scurte (versuri traduse de regretatul Ion Mușlea, București, 1984); Viena, Banat (roman, București, 1998 - o traducere a ediției germane: Die Muren von Wien, Frankfurt pe Main, 1990).

Wagner a fost prezent şi în antologia: Vânt potrivit până la tare. Zece tineri poeți germani din România (București, 1982, ediţie adăugită, Bucureşti, 2012), din care cităm poezia programatică, intitulată:

dialectică:

ne-am dat seama de condiţii

am hotărît să le modificăm

le-am modificat

pe urmă au venit alţii

care şi-au dat seama de condiţiile

modificate şi au hotărît

să le modifice

au modificat condiţiile

modificate

pe urmă au venit alţii

care şi-au dat seama de modificarea

condiţiilor modificate şi au

hotărît să le modifice

au modificat modificarea condiţiilor

modificate

pe urmă au venit alţii