Scrisori de la Tiraspol. Președinta Maia Sandu mai primește un mesaj cu „antet” de la Krasnoselski

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a publicat o nouă scrisoare adresată președintei Maia Sandu în care îi cere să se întâlnească cu el pentru a discuta „bazele reglementării” transnistrene, iar Moscova salută și susține acest apel.

Presa transnistreană preia mesajul, scris pe o foaie conținând însemnele regiunii separatiste și antetul „președintelui republicii moldovenești nistrene”, în care Krasnoselski spune că „înainte de a trece la discutarea reglementării politice în formatul 5+2, conducătorii Transnistriei și Moldovei trebuie să discute într-un dialog direct condițiile viitoarei coexistențe pașnice”. Krasnoselski sugerează astfel că singura opțiune pe care o vede pentru o reglementare politică este acceptarea de către Chişinău a independenței regiunii separatiste. Liderul separatist mai notează că a adresat, atât el, cât și Sovietul suprem (legislativul regiunii transnistrene), „nenumărate astfel de scrisori” Chişinăului începând cu noiembrie 2020, la care nu a primit însă niciun răspuns.

Imediat după publicarea acestei scrisori la Tiraspol, ministerul de Externe de la Moscova a emis o declarație în care și-a exprimat sprijinul față de apelul lui Vadim Krasnoselski către Maia Sandu. „Considerăm că această inițiativă este de natură să impulsioneze procesul de reglementarea și să depășească blocajul prelungit în care se află acesta. În calitate de mediator și garant, Federaţia Rusă este gata să susțină acest proces. Facem apel către conducerea Republicii Moldova că manifeste o abordare constructivă și să răspundă pozitiv la inițiativa Transnistriei”, se spune în comentariul purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova.

Un mesaj cu un conținut similar a fost transmis de Vadim Krasnoselski și ceva mai devreme, prin intermediul șefului Misiunii OSCE din Republica Moldova. Atunci, mai mulți experți moldoveni au atras atenția că Misiunea OSCE nu trebuie să devină „serviciul de curierat” al lui Vadim Krasnoselski, iar Chişinăul a atras atenția partenerilor externi asupra necesității „respectării formatelor de comunicare cu Tiraspolul”.

Președinția de la Chişinău nu a reacționat atunci la „scrisoarea” lui Vadim Krasnoselski. Biroul de reintegrare de la Chişinău a avut însă o întâlnire cu șeful Misiunii OSCE în care a discutat subiectul și a publicat apoi și un comunicat în care a explicat că nu există o comunicare directă între instituțiile Republicii Moldova cu administrația de la Tiraspol. Toată comunicarea cu reprezentanți regiunii separatiste se face exclusiv prin intermediul Biroului de reintegrare și a grupurilor sectoriale de experți, iar în corespondență nu sunt folosite însemnele regiunii separatiste și nici denumirile funcțiilor pe care și le atribuie funcționarii de la Tiraspol.

Comunicatul Biroului de reintegrare de la Chişinău mai nota că „în ultima perioadă Tiraspolul se abate într-o manieră bizară de la formatul stabilit de purtare a corespondenței între cele două maluri ale Nistrului și remite sesizări directe în adresa instituțiilor naționale de profil”. Biroul de reintegrare notează că scopul unor astfel de mesaje trimise de Tiraspol este încercarea de a crea „percepția dezvoltării unor așa-numite relații bilaterale cu malul drept și cu partenerii externi”.

Președinta Maia Sandu a sugerat într-o conferință de presă susținută luna trecută că nu intenționează să se întâlnească nici pe viitor cu liderul administrației separatiste de la Tiraspol, așa cum nu a făcut-o nici până acum.

Așa-zisa scrisoare a lui Vadim Krasnoselski este publicată după ce săptămâna trecută liderul transnistrean a fost la Moscova, unde s-a întâlnit inclusiv cu șeful adjunct al administrației prezidențiale ruse Dmitri Kozak, cu care a discutat despre „necesitatea reluării neîntârziate a dialogului direct dintre Tiraspol și Chişinău” și a unei „reglementări politice comprehensive” a conflictului transnistrean.

Pe 12 decembrie, în regiunea separatistă au avut loc așa-numite alegeri prezidențiale, în urma cărora Vadim Krasnoselski a mai luat un mandat de cinci ani, într-un exercițiu electoral fără concurenți reali. Scrutinul a avut loc pe fundalul unor persecuții fără precedent împotriva reprezentanților opoziției și a vocilor critice. Majoritatea criticilor regimului fie sunt în închisoare, fie au fost nevoiți să fugă din stânga Nistrului.