Secretomanie germană

Reprezentanţa bavareză din Berlin

Negocierile preliminare privind formarea unei alianţe guvernamentale au loc în spatele uşilor închise

Au trecut peste o sută de zile şi Germania încă nu are un nou guvern. La insistenţele cancelarei Angela Merkel au început, în sfîsrşit, negocierile preliminare. Despre conţinutul convorbirilor care au avut loc între viitorii coaliţionari nu s-au aflat prea multe amănunte. Partidele participante la aceste întîlniri, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), Uniunea Creştin-Socială – bavareză (CSU) şi Partidul Social-Democrat (SPD), au căzut de acord să nu facă dezvăluiri. Doar cîte un singur reprezentant al viitorilor aliaţi are dreptul să facă scurte declaraţii în faţa presei. S-a decis, ca cel desemnat să se abţină de la comentarii personale şi să comunice doar ceea ce în spatele uşilor închise s-a hotărît să afle şi opinia publică. Marţi i-a venit rîndul reprezentantului creştin-socialilor pentru că negocierile s-au desfăşurat în reprezentanţa din capitala Berlin a landului federal Bavaria.

În pofida secretomaniei auto-impuse, s-a aflat totuşi şi cîte ceva despre conţinutul negocierilor, ce nu trebuia să ajungă la cunoştinţa marelui public. Reacţiile nu au întîrziat şi comentariile au umplut presa.

Într-un interviu difuzat de televiziunea publică (ARD), preşedintele grupului parlamentar ecologist, Anton Hofreiter, nu şi-a ascuns supărarea, criticîndu-i pe viitorii coaliţionari pentru faptul că au renunţat la proiectul ca Germania să reducă, pînă în anul 2020, emisiile de dioxid de carbon cu 40 la sută.

De ce nu poate fi respectat acest obiectiv nu s-a aflat. S-a aflat doar că social-democraţii şi conservatorii s-au înţeles, în principiu, asupra unei reduceri - indicînd acum anul 2030.

Doar Partidul Liberal (FDP), din cauza căruia au eşuat negocierile pentru formarea unui guvern tripartit, a aplaudat decizia conservator/social-democrată. Neglijarea problemei poluării a fast taxată şi de către Partidul Stîngii drept un act „iresponsabil”.

O altă temă care, se pare, că produce neînţelegeri între negociatori este chestiunea impozitelor. Conservatorii se opun propunerilor social-democrate de a ridica treptat impozitul de la 42 la 45 la sută pentru cei cu un venit anual de 55.000 de euro. Social-democraţii ar fi acceptat o soluţie de compromis. (În prezent, venitul anual de 54.950 se impozitează cu 42%, iar venitul de peste 250.000 cu 45 de procente.)

Potrivit radiodifuziunii germane, există păreri opuse şi în ceea ce priveşte politica europeană.

Liderul social-democrat, Martin Schulz, doreşte să regenereze rolul Germaniei ca „motor al politicii europene”. Social-democraţii pledează pentru o „adîncire a integrării”, propunînd crearea Statelor Unite ale Europei. Creştin-socialii bavarezi resping cu vehemenţă această idee.

Viitorii aliaţi şi-au propus să încheie negocierile preliminare pînă cel tîrziu vineri. Apoi ar putea să înceapă negocierile propriu zise.