Un studiu al Băncii Mondiale confirmă că preocuparea UE pentru justiţia nereformată din R. Moldova e total îndreptăţită: ea e cea care practic nu-i lasă pe oamenii de afaceri să se bucure de beneficiile reformelor cadrului regulatoriu al afacerilor. Ce-i de făcut? O discuție cu Sergiu Gaibu, economistul de la centrul analitic Expert-Grup.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții la EL: cu Sergiu Gaibu
Europa Liberă: Dle Gaibu, un nou raport al Băncii Mondiale privind costul afacerilor în Republica Moldova a fost dat publicității și a arătat că întreprinderile zic că au mai mult de furcă cu statul chiar, iată, în ciuda reformelor care s-au făcut și se mai fac, reformelor cadrului regulator, se confruntă cu lipsă de personal şi, foarte important, apelează foarte rar la instanțele judiciare pentru a-și apăra drepturile. Eu am sintetizat câteva dintre concluzii. Dvs. pe care le-ați remarca, în primul rând?
Sergiu Gaibu: „Dacă luăm însuși indicatorul ce ține de costul performanțelor, să spunem așa, sau costul mediului pentru companii în ceea ce privește organizarea businessului și administrarea businessului, noi avem o poziție suficient de bună – locul 47 –, dar problema cea mare se ascunde în faptul că e vorba de anumite scenarii pe care le evaluează acest indicator. Metodologia presupune anumite scenarii și anumiți indicatori pe care-i măsoară, cum ar fi, spre exemplu, timpul și costul formal, excluzând costul neformal în anumite situații. Și dacă, spre exemplu, luăm cazul începerii unui business, noi avem poziția 14. Este foarte bună, fiindcă măsoară timpul procedural și costul oficial al acestei proceduri și, într-adevăr, a făcut un efort Guvernul pentru a reduce acest număr, dar dacă analizăm cum s-a întâmplat lucrul acesta, noi, de fapt, cunoaștem că au existat câteva opțiuni pentru business de a înregistra compania și numărul de zile pentru înregistrare, a fost eliminată opțiunea mai ieftină, care dura mai mult timp, și a rămas opțiunea cea mai scumpă – de o singură zi – cu un cost de peste o mie de lei.
Probabil cele mai alarmante elemente în acest raport sunt legate de egalitatea în fața legii...
De fapt, situația s-a înrăutățit, în același timp în costul în doing business lucrurile au arătat mai frumos din punct de vedere procedural. Situații similare sunt peste tot, dar probabil cele mai alarmante elemente au fost în acest raport legate de egalitatea în fața legii. Deci, percepția generală a businessului ca fiind egală în fața legii este raportată doar 6%, dar restul respondenților nu consideră că sunt tratați egal în fața legii. Și asta este o problemă fundamentală care se cunoaște pe larg în societatea Republicii Moldova și, din păcate, progrese în domeniul respectiv nu s-au înregistrat și chiar lucrurile s-au înrăutățit. De asemenea s-a raportat creșterea numărului de companii care plătesc mită și creșterea mărimii mitei achitate de către aceste companii.”
Europa Liberă: Putem, dle Gaibu, conchide de aici că oricât de multe reforme s-ar face, de exemplu, pe palierul acesta al costului afacerilor, timpul de deschidere a unei afaceri, dacă nu evoluează lucrurile și în justiție, practic lucrurile se anulează unul pe altul?
Sergiu Gaibu: „Deci, dacă s-au îmbunătățit anumite lucruri mecanice și, din păcate, lucrurile fundamentale suferă din contra chiar o înrăutățire a situației, mai avem și cazul asistenței macrofinanciare în care s-a încercat - și asta-i o problemă a autorităților de stat -, s-a încercat o soluționare formală a acelor cerințe stabilite de către asistența macrofinanciară. Iată și aici de asemenea este o abordare mai curând formală de a îmbunătăți strict indicatorii care sunt specificați de către această metodologie de evaluare și nu un obiectiv fundamental de a îmbunătăți, într-adevăr, de a îmbunătăți situația și mediul de operare pentru mediul de afaceri și, respectiv, lucrul acesta are efectele sale care se observă, s-au observat inclusiv de echipa de la Banca Mondială și au fost puse în concluziile prezentării.”
Europa Liberă: Deci, pentru bifă mai mult facem reforme?
Sergiu Gaibu: „Da. Din păcate, iată la fel cum v-am dat exemplul cu deschiderea afacerii. De fapt, s-a luat o măsură care a înrăutățit situația, a redus numărul de opțiuni pentru business, dar care a dat o bifă mai bună pentru indicatorul respectiv.”
Europa Liberă: Atunci când businessul nu-și poate exercita drepturile prin justiție, asta ar putea împinge afacerile spre sectorul neformal, avertizau experții Băncii Mondiale la lansarea studiului. Cu ce consecințe, dle Gaibu?, vă întreb pe Dvs.
S-au îmbunătățit anumite lucruri mecanice și, din păcate, lucrurile fundamentale suferă chiar o înrăutățire a situației...
Sergiu Gaibu: „Primul fenomen care se va întâmpla, fiindcă iarăși dacă lipsește un oarecare grad de justiție, se încetinește, de fapt, activitatea economică. Și acest moment de asemenea a fost remarcat de către echipa de la Banca Mondială, numărul de companii noi înregistrate se micșorează comparativ cu perioadele anterioare, de asemenea activitatea investițională, adică proiectele investiționale noi, de asemenea volumul acestora scade și investițiile străine în Republica Moldova, de asemenea procesul dat este în declin față de perioadele anterioare. Deci, primul efect al lipsei justiției este faptul că activitatea economică și dinamica activității economice este în scădere. Noi, din păcate, iată chiar și anul trecut în analiza pe care a făcut-o Expert-Grup chiar și această creștere care este insuficientă pentru Republica Moldova, ea, de fapt, s-a datorat mai curând consumului și cheltuielilor efectuate de către Guvern și nu unei dinamici a activității economice, cea care trebuie să fie, de fapt, sănătoasă și motorul unei economii.”
Europa Liberă: Dle Gaibu, această lipsă a justiției despre care vorbim aici, ea ar putea să ducă și la un fel de complicitate a controlorilor statului cu unii agenți economici cu nereguli, care îi dezavantajează agenți economici corecți și pe noi până la urmă, pe cumpărători. Iar eu mă întreb dacă nu cumva lucrul acesta se întâmplă tocmai datorită faptului că nu există o presiune a cumpărătorilor, a oamenilor. Bunăoară, iată îmi amintesc de „scandalul laptelui” din februarie 2018 și mă întreb: câți oameni, câți cumpărători se întreabă acum ce ingrediente mai au lactatele la noi?
Sergiu Gaibu: „Este și momentul acesta, dar, de fapt, indicatorul respectiv se referă la business, adică însuși businessul în relațiile cu administrația publică și desigur că același lucru trebuie să se întâmple și pentru consumatori. Din păcate, mecanismele de adresare la autoritățile publice, iarăși mecanismele de a verifica anumiți agenți economici sau respectarea anumitor norme nu sunt setate până la capăt. Doi: iată, aș vrea să menționez și o concluzie de a mea, s-a menționat în cadrul acestei raportări că se consideră că legislația este corectă și de foarte multe ori se menționează că legea este bună, dar aplicabilitatea este proastă, procedurile sunt prost implementate sau sunt anumiți funcționari care nu respectă lucrul acesta. Dar eu aș vrea să menționez că și legislația-i foarte slabă la subiectul respectiv și dă prea puține pârghii sectorului privat pentru a acționa și are un grad de discreție foarte înalt față de funcționari. Un exemplu elocvent este noul Cod Civil, care a fost aprobat recent și am să dau un exemplu foarte concret. Este vorba de tutelari, deci obținerea tutelei asupra unei persoane cu dizabilități. Situația s-a înrăutățit masiv. Dacă înainte lucrul acesta puteau să-l facă primăriile, în special dacă vorbim de zonele rurale, la momentul actual toată această procedură a devenit o parte componentă sau este nevoie de implicarea obligatorie a judecătoriilor, ceea ce înseamnă un număr enorm de dosare, ceea ce înseamnă un efort enorm din partea sărmanilor oameni pentru a trece toată procedura respectivă și lucrul acesta s-a înrăutățit din cauza unei formulări mai vagi din cadrul noului Cod Civil care a afectat, iată, toată procedura respectivă.”
Europa Liberă: Cum se explică, dle Gaibu, pe de altă parte, reticența oamenilor de afaceri față de operațiunile de import? Iată tot un lucru care s-a constatat în cadrul cercetării.
În Moldova este foarte complicat de a face export în loturi mici. Este o barieră mare și problema nu este rezolvată nici până în prezent...
Sergiu Gaibu: „Avem o instituție de stat responsabilă de lucrul acesta. Este vorba de vamă și cu toate că iarăși s-au raportat destul de multe reforme în cadrul vămii, totuși există suficient de multe bariere administrative și iarăși este vorba de aceeași discreție mult prea înaltă a funcționarului public, care permite să se creeze presiuni asupra anumitor agenți economici, inclusiv să devină un factor selectiv pentru agenții economici, respectiv încălcând principiul de egalitate a agenților economici pe o anumită piață. Și la capitolul acesta este, într-adevăr, foarte mult de lucru. Eu aș vrea să menționez că în afară de import, care la noi importurile totuși au loc într-o oarecare proporție, există și probleme la exporturi, care în general ar trebui să fie o barieră administrativă practic invizibilă, fiindcă de cele mai multe ori anume țara recipientă trebuie să aplice acele cerințe de verificare a calității și nu țara de export. Noi în continuare nu putem, în Moldova este foarte complicat de a face export, spre exemplu, în loturi mici, ceea ce se întâmplă, de fapt, în aceeași China, Franța, Italia, toată lumea are proceduri foarte lejere pentru micii producători și vânzătorii sau exportatorii în loturi mici sau chiar cu bucata, cum ar fi o pereche de încălțăminte, o rochie ș.a.m.d. Noi avem o industrie textilă care este în ascensiune, dar iată aceasta este o barieră mare pentru a vinde pe piețele externe și nu este rezolvată problema nici până în prezent.”
Europa Liberă: Dar, uitați-vă, a fost acum un anunț al Serviciului vamal că vameșii vor fi plătiți în funcție de rezultate. Asta înseamnă că multe din neregulile astea vor fi reparate?
Sergiu Gaibu: „Din păcate, astfel de anunțuri că funcționarii vor lucra sau vor fi remunerați în funcție de rezultate au fost multiple și în cadrul poliției, și în cadrul autorităților fiscale etc., etc. Din păcate, în ceea ce privește atitudinea funcționarilor față de sectorul privat au rămas încă foarte multe semne de întrebare și foarte multe probleme la acest capitol. Deci, însăși declarația respectivă trebuie să vedem până la urmă cum va fi de fapt efectuat lucrul acesta și să întrebăm anume sectorul privat, businessul, în special, care sunt efectele reale ale acestor reforme.”