Sergiu Gurduza: „​Dacă vrem alegeri libere și corecte, noi, alegătorii, trebuie să fim cu ochii-n patru” (VIDEO)

Sergiu Gurduza în dialog cu Valentina Ursu

Europa Liberă: Comisia Electorală Centrală (CEC) a adoptat programul calendaristic pentru alegerile locale din toamnă, din 20 octombrie. Dvs. nu ați susținut acest proiect. De ce?

Sergiu Gurduza: „Eu, într-adevăr, nu am susținut această hotărâre, nu am susținut doar un punct care este

inclus în acest program și el se referă la începerea perioadei electorale. În rest, 99 la sută programul calendaristic este elaborat și conceput foarte bine de către aparatul Comisiei Electorale Centrale, cu susținerea membrilor Comisiei Electorale Centrale. Deci, nu că nu l-am susținut în general, eu îl susțin conceptul, dar urma...”

Europa Liberă: De ce nu sunteți de acord cu demararea?

Sergiu Gurduza: „Pentru că începerea perioadei electorale, din punctul meu de vedere, trebuia să se facă de la 1 august, atunci când intră în vigoare hotărârea Parlamentului prin care a fost stabilită data alegerilor.

Ceilalți membri au considerat altfel și lucrul acesta se datorează faptului că definiția perioadei electorale în Codul Electoral urmează a fi revăzută sau stabilită mai clar. Și vă spun de ce. Perioadele electorale în diferite alegeri variază. Spre exemplu, alegerile locale sunt cele mai complicate alegeri care există în Republica Moldova.

Înseși exercițiile electorale care trebuie să fie făcute durează o perioadă mai îndelungată decât 60 de zile și mai mult decât trei luni de zile. Doar din simplul considerent că este turul doi, după turul doi, legalitatea și confirmarea legalității alegerilor și validarea propriu-zisă a mandatelor de aleși locali este în responsabilitatea instanțelor de judecată și acest lucru nu se întâmplă rapid, mai durează încă două-trei săptămâni de zile după turul doi, până se validează toate mandatele. De asta și perioada electorală este mai lungă – trei luni și jumătate, aproape patru luni de zile, de la caz la caz.”

Europa Liberă: Ați spus că este cel mai complicat scrutin, pentru că se aleg primarii și consilierii la nivelul local în sate, în comune, dar și în consiliile raionale?

Sergiu Gurduza: „Numărul de participanți la alegerile locale este foarte mare, diferă net de cel care este la parlamentare. Chiar și alegerile parlamentare după sistemul parlamentar mixt care au avut loc în februarie

anul curent au fost cu mult mai ușoare decât alegerile locale generale. Și o să vă spun doar câteva cifre: la 20 octombrie, poporul Republicii Moldova urmează să aleagă 898 de primari, 1.116 consilieri raionali, 10.564 de consilieri locali și în total rezultă o cifră de 12.578 de aleși locali. Acesta este doar numărul de persoane care vor fi alese, însă numărul de persoane care vor candida, evident, va fi mult mai mare. Bunăoară, în 2015, circa 60 de mii de persoane au candidat pentru a fi alese în funcția de aleși locali.”

Europa Liberă: Într-un fel, acest lucru bucură, pentru că din mulți se aleg cei mai buni.

Sergiu Gurduza: „Da, lucrul acesta bucură, dar asta înseamnă că pe parcursul a două luni de zile sau propriu-zis 30 de zile un număr de circa 100 de mii de persoane din Republica Moldova se vor ocupa propriu-zis cu

electorala, or vom avea circa 60 de mii de candidați, vom avea 22-23 de mii de funcționari electorali, care trebuie să asigure procesul de desfășurare și buna organizare a alegerilor, nemaivorbind de reprezentanții partidelor, de observatorii care vor fi implicați în acest proces. Deci, circa 100 de mii de persoane nu se vor ocupa cu lucrul fiecare în domeniul său, dar se vor ocupa cu alegerile. Asta undeva aduce atingere și la dezvoltarea economiei Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Și deja s-a anunțat că în ziua alegerilor locale generale vor avea loc și alegeri repetate parlamentare în circumscripțiile în care și-au depus mandatul aleșii poporului din 24 februarie.

Sergiu Gurduza: „Da, este adevărat, urmare a demisiei a patru deputați din Parlament aleși pe circumscripțiile uninominale – circumscripția nr. 50 Europa, nr. 33 din Chișinău, o circumscripție pentru alegătorii care domiciliază pe teritoriul ocupat din stânga Nistrului și o circumscripție mai nouă din Nisporeni. Doi deputați au demisionat pe motive personale, doi fiind în incompatibilitate de funcție.”

Europa Liberă: Dvs. ați spus atâtea cifre, dar nu am vorbit cam cât costă acest scrutin electoral din 20 octombrie.

Sergiu Gurduza: „Dacă vă referiți la alegerile parlamentare, partea bună pentru acest exercițiu electoral este că din bugetul pentru alegerile parlamentare din 24 februarie au rămas circa 14 milioane de lei, deci bani care au fost alocați pentru organizarea alegerilor din 24 februarie au rămas – exact nu țin minte cifra, dar circa 14 milioane de lei și acești bani sunt mai mult decât suficienți pentru aceste patru circumscripții și nu avem nevoie să cerem suplimentar bani din fondul de rezervă al Guvernului sau să ne adresăm la Parlament ca să ne aloce bani suplimentar. Pentru alegerile locale bugetul a fost aprobat încă în Legea bugetului.”

Europa Liberă: Și constituie cât?

Sergiu Gurduza: „Nu pot să vă spun exact, pentru că eu mai mult mă ocup cu ceea ce scrie în lege și nu mă ocup cu partea financiară a alegerilor, însă pot să spun că democrația costă și da, e vorba de mai mult de 100 de milioane.”

Europa Liberă: De ani buni se vorbește despre buna organizare a alegerilor, despre alegeri libere, corecte... Dvs. credeți că s-au întrunit de fiecare dată aceste cerințe când s-au organizat scrutinele electorale?

Sergiu Gurduza: „Întrebarea este foarte interesantă, dna Ursu, pentru că aici parcă mi-ați dat foc la ceea ce gândesc eu și pot să spun multe lucruri pe care poate n-ar trebui să le spună un membru al CEC, care trebuie să

se ocupe de partea tehnocrată de organizare a alegerilor și nu de a critica ceea ce nu fac aleșii poporului care urmează să adopte legi. Primul lucru pe care pot să-l spun: pentru a asigura alegeri libere și corecte este nevoie ca legislația să fie bună. Or, Codul Electoral este poate dacă nu cea mai, dar una dintre cele mai...”

Europa Liberă: Importante?

Sergiu Gurduza: „Evident că importante, dar este acea lege la care au umblat toți deputații din toate parlamentele.”

Europa Liberă: Absolut, în funcție de interese...

Sergiu Gurduza: „A fost modificată și răs-modificată și lucrul acesta nu este bun. Chiar și acum în Parlament a fost adoptată o lege de modificare a Legii partidelor, a Codului Electoral, care până la acest moment noi, Comisia Electorală Centrală, nu avem textul final al acestei legi, nu știm cum va arăta, noi fiind deja în plină perioadă electorală, când avem de aprobat o serie de regulamente, să le dezvoltăm pe cele care nu sunt reglementate de lege.

O altă problemă ce ține de organizarea corectă a alegerilor depinde foarte mult, chiar 99% depinde de organele electorale, de acele persoane care propriu-zis organizează alegerile. Când spun organele electorale, nu mă refer doar la Comisia Electorală Centrală, or noi la locale avem patru nivele de organe electorale. Deci avem în vârful piramidei vestita Comisie Electorală Centrală, după care avem consiliile electorale de circumscripție electorală de nivelul doi – vor fi 35 de asemenea consilii –, vom avea 896 de consilii electorale de nivelul întâi, deci la nivelul fiecărei localități va fi un consiliu electoral de nivelul întâi și vom avea 1.977 de birouri electorale.”

Europa Liberă: Multe.

Sergiu Gurduza: „Foarte multe. Și când spun despre formarea alegătorilor, vreau, nu vreau, îmi aduc aminte de un concept acum lansat în spațiul public și intens discutat, care se numește depolitizarea organelor electorale sau depolitizarea Comisiei Electorale Centrale.”

Europa Liberă: E posibil acest lucru, dle Gurduza?

Sergiu Gurduza: „Acest lucru este posibil, înainte de toate, prin modificări sau prin legi normale. Or, actualmente Codul Electoral spune că partidele parlamentare pot delega câte un membru în fiecare organ electoral.”

Europa Liberă: Asta înseamnă, automat, politizare.

Sergiu Gurduza: „Asta înseamnă oricum am spune noi că aceste persoane își autosuspendă activitatea de partid, înseși partidele care sunt în Parlament, dintre care unele formează majoritatea parlamentară, unele sunt în opoziție, aspectul politic oricum se observă în activitatea organelor electorale.

Un exemplu dintre cele mai clasice: un birou electoral este format din șapte persoane, dintre care, dacă urmăm situația actuală din Parlament, sunt cinci partide, deci cinci din șapte vor fi reprezentanți ai partidelor politice și doi vor fi desemnați de către administrația publică locală, de către primării. Deci, o majoritate din cei șapte membri ai Biroului electoral vor fi desemnați de către partide, lucru nefiresc. Practica, cel puțin mie, îmi arată că membrii organelor electorale ori vin pregătiți și fac o muncă foarte bună, dar nu numaidecât în interesul public, dar în interesul partidelor care i-au delegat, ori anume membrii delegați de către partide în organele electorale nu fac nimic.

Din punctul meu de vedere, cei care organizează alegerile – mă refer la membrii organelor electorale – categoric nu

trebuie să fie desemnați de către partide. Partidele, dacă vor să monitorizeze, să supravegheze, să controleze buna și corecta organizare a alegerilor, s-o facă prin reprezentanții și observatorii lor. Deci e lucru asupra căruia eu am insistat cel puțin de la 2010 încoace și sper că odată și odată, în sfârșit, acest lucru se va întâmpla. Și iată atunci vom putea spune că ne apropiem de ceea ce se numește depolitizare în instituții.”

Europa Liberă: În mai toți anii de independență au avut loc multe scrutine – prezidențiale, parlamentare, locale – și în majoritatea cazurilor îi auzim pe cei care pierd alegerile, pe perdanți spunând că alegerile se falsifică, că alegerile sunt fraudate. Puteți să ne lămuriți: când putem vorbi despre alegeri fraudate și când se folosește această definiție doar de dragul politicii?

Sergiu Gurduza: „Dar de ce, de la independența Republicii Moldova până la ora actuală, toate alegerile au fost catalogate drept libere, corecte sau parțial corecte?”

Europa Liberă: De către instituțiile internaționale?

Sergiu Gurduza: „De către observatorii naționali și de către instituțiile internaționale. De ce?”

Europa Liberă: Dar nu și de către politicienii de pe interior.

Sergiu Gurduza: „Și o să răspund tot eu la această întrebare: pentru că există un mecanism pentru a asigura corectitudinea alegerilor, care se numește sesizări și contestații. Când a văzut alegătorul – și în Codul Electoral acest lucru este bine definit, în primul rând, alegătorii și abia după asta concurenții electorali pot să conteste, pot să sesizeze orice fraudă electorală, orice încălcare a Codului Electoral. De ce alegătorii? Pentru că acesta se numește interesul public.

Dacă vrem să fie alegeri corecte și libere, în primul rând, noi, alegătorii, trebuie să fim cu ochii în patru. Foarte

puțini alegători depun contestații și sesizări. Da, se aruncă pe Facebook, pe rețelele de socializare, spun că au văzut acolo nu știu ce, că au văzut dincolo altă încălcare, dar nimeni nu ia o simplă foaie și să spună: „Eu, cutărescu, am observat încălcarea asta, sesizez organul electoral sau depun contestație: curmați această încălcare”. De numărul contestațiilor depinde și faptul cum se organizează alegerile. Și aici fac și un apel: Dați dovadă de spirit civic! Și când observați o încălcare, stimați cetățeni, alegători, depuneți sesizări. Comisia Electorală Centrală nu are capacitate să vadă în fiecare localitate ce se întâmplă.”

Europa Liberă: Da, dar tot CEC-ul ar trebui să fie preocupat de cultura electorală, de buna informare?

Sergiu Gurduza: „Da, CEC-ul are așa sarcină și este firesc să aibă așa sarcină, pe lângă CEC este acea instituție subordonată, care se numește Centrul de instruire în domeniul electoral, care oferă instruirea, în primul rând, pentru funcționarii electorali, ca să avem funcționari pregătiți, specialiști în domeniu și pentru oricare, pentru partidele politice, pentru alegători – oricine poate să se adreseze.”

Europa Liberă: Încă o întrebare despre felul în care înțeleg cetățenii din stânga Nistrului să participe la alegerile care sunt organizate de către organele Republicii Moldova.

Sergiu Gurduza: „E o întrebare mai mult decât periculoasă, pentru că acest subiect este pe cât de sensibil, pe atât este și de politizat. Ca membru al CEC, să vă răspund tehnic, o să fie complicat; ca simplu cetățean pot să vă spun că cetățenii Republicii Moldova care domiciliază în acel teritoriu ocupat sunt defavorizați de către instituțiile și de autoritățile de la Chișinău. Dacă noi vrem să-i adoptăm...”

Europa Liberă: Deși ei sunt înregistrați în Registrul electoral...

Sergiu Gurduza: „Evident că ei sunt înregistrați în Registrul alegătorilor, pentru că ei sunt cetățeni ai Republicii Moldova, ei au un buletin de identitate unde li se confirmă cetățenia Republicii Moldova. Da, ei trăiesc acolo, asta e pe domeniul politic, dar statul dacă vrea să-i ajute și le-a creat o circumscripție ca ei să-și delege un reprezentant în Parlament, asta este salutabil, dar mai mult ca probabil că statul nu s-a gândit până la urmă la toate aspectele. Și mă refer la gălăgioasa transportare a alegătorilor din stânga Nistrului la secțiile de votare de pe teritoriul Republicii Moldova, teritoriul controlat.

De ce statul n-ar asigura acest transport, cât ar costa câteva autobuze ca să le pună din jumătate în jumătate de oră ca acei alegători care stau în Transnistria să poată face lucrul acesta? O să întrebați de ce Comisia Electorală Centrală n-a făcut acest lucru?”

Europa Liberă: Da, asta voiam să întreb. Doar este în responsabilitatea CEC-ului?

Sergiu Gurduza: „Este în responsabilitatea CEC-ului să organizeze alegeri libere pe teritoriul secțiilor de votare. Noi acum să ne mai arogăm impropriu și transportarea alegătorilor, asta depășește competența Comisiei Electorale Centrale. Noi suntem responsabili de ceea ce se întâmplă în secțiile de votare, noi nu putem să vedem ce se întâmplă în afară, dar Guvernul ar putea face lucrul acesta, are și instrumentarul necesar ca să ofere acest transport gratuit.”

Europa Liberă: Dar o părere a Dvs. despre calitatea acestui Registru al alegătorilor, despre felul cum se înțelege câți alegători sunt, câți participă, cum se iau în calcul rezultatele alegerilor pune semne de întrebare?

Sergiu Gurduza: „Mie îmi pun semne de întrebare faptele. În primul rând, Comisia Electorală Centrală importă datele în Registrul alegătorilor din Registrul de stat al populației.”

Europa Liberă: Și calitatea listelor electorale rămâne pe seama autorităților locale?

Sergiu Gurduza: „Calitatea listelor electorale depinde de datele din Registrul de stat al populației. În Registrul de stat al populației datele se introduc nu de către CEC, dar se introduc datele de către acei operatori din teritoriu, din primării, din raioane, care introduc datele despre: persoana asta a decedat, persoana asta nu a decedat și, respectiv, cum se introduc aceste date, ele așa există în Registrul de stat al populației. Și sunt foarte multe întrebări, pentru că sunt cazuri minore, dar pe care eu personal nu pot să le înțeleg, de ce persoana…”

Europa Liberă: Exact. Eu eram la Căușeni și o doamnă mă întreabă, cum se întâmplă că soțul ei decedat de 15 ani mai figurează în aceste liste.

Sergiu Gurduza: „Atunci când vom avea operatori care știu să lucreze cu acest registru – va fi bine, pentru că uneori operatorii introduc datele în registru, dar uită să mai facă un click pe ultima tastă care se numește salvarea informației. Doar că tu ai introdus informația în registru și tu nu ai salvat-o ca ea să ajungă în registru – nu este suficient. Uneori ei introduc, dar datele nu ajung până la registru.”

Europa Liberă: Dvs. ziceți că sunt aspecte minore, dar ele oricum influențează rezultatele alegerilor?

Sergiu Gurduza: „Nu influențează rezultatele alegerilor. Da, sunt erori în listele electorale, există în continuare persoane decedate, există în continuare cazuri în care se regăsesc mai multe persoane pe aceeași adresă, dar lucrul acesta nu depinde de Comisia Electorală Centrală.”

Europa Liberă: Ați spus, da.

Sergiu Gurduza: „Dacă ne dați voie nouă să facem aceste liste electorale, atunci urmează să mergem noi în fiecare localitate ca să verificăm fiecare om care trăiește acolo, ori o altă problemă care mai este, noi doar cunoaștem că aproape un milion de persoane se află în străinătate, dar ei au adresa de domiciliu în localitatea unde s-au născut sau unde și-au înregistrat domiciliul în Republica Moldova, de asta și listele electorale sunt așa de mari.

Ca să nu pasăm doar responsabilitatea pe calitatea listelor electorale sau datelor de registru doar către Comisia Electorală Centrală, eu tare sper că, în sfârșit, poate se vor aduna mai multe instituții: CEC-ul, CRIS „Registru”, autoritățile locale, să nu mai scrie concepte și să elaboreze politici, pur și simplu să verifice fiecare om care există în localitatea ceea sau nu există.”

Europa Liberă: Despre finanțarea partidelor ce ne puteți spune?

Sergiu Gurduza: „Am văzut în spațiul public, mai mult, m-am uitat și pe pagina Parlamentului, unde a fost în principiu publicat raportul Comisiei juridice pentru lectura a doua la proiectul de lege privind modificarea Legii partidelor politice și a Codului Electoral și am observat că sunt o serie de modificări ce vizează finanțarea și a campaniilor electorale, și a partidelor.”

Europa Liberă: Și sunt îmbunătățiri?

Sergiu Gurduza: „Da, sunt îmbunătățiri. Mie îmi este acum greu să spun că acesta este un lucru împlinit, pentru că vreau să văd legea finală în față, dar din ce am observat, legiuitorul a optat pentru ca să stabilească exact cuantumul donațiilor care pot să fie efectuate de către persoanele fizice și persoanele juridice, chiar micșorându-le, permițând cetățenilor noștri care se află temporar sau permanent…”

Europa Liberă: Să facă donații.

Sergiu Gurduza: „…să facă donații către concurenți electorali și către partide. Despre oportunitatea acestor modificări mă abțin să vorbesc, pentru că asta oricum este competența Parlamentului să decidă un lucru că

acum este bun sau că un lucru este rău. Dar noi, Comisia Electorală Centrală, până 1 septembrie cel târziu trebuie să efectuăm o serie de modificări la regulamentele noastre proprii, urmare a modificărilor legislative în partea ce ține de finanțarea partidelor politice și aici, dacă o să-mi permiteți, o să dezvolt subiectul. Nu știu cum s-au aranjat lucrurile, dar se observă în Comisia Electorală Centrală o majoritate de opinii pentru a face regulă odată și odată cu publicarea datelor cu caracter personal ale donatorilor persoanei fizice către partide sau către concurenți electorali. Respectiv sper că pe această notă, chiar am organizat și o masă rotundă cu participarea partidelor, că vom modifica Regulamentul privind finanțarea partidelor, Regulamentul privind finanțarea campaniilor electorale și vom reda într-o redacție nouă acel tabel cu lista donatorilor persoane fizice și vom asigura posibilitatea ca aceste date să fie făcute publice.”

Europa Liberă: Dar au fost foarte multe suspiciuni, cine sunt acești donatori care aduc sume foarte mari pentru formațiunile politice. Deseori s-au regăsit șomeri, oameni cu venituri foarte modeste, dar care ar fi vărsat în haznaua partidului sume foarte mari. Aici cine trebuie să facă ordine?

Sergiu Gurduza: „În primul rând, Comisia Electorală Centrală trebuie să verifice, dar cu suportul instituțiilor care se ocupă de verificarea surselor financiare, mă refer la Fisc, la aceeași Inspecție Financiară, la Curtea de Conturi, sunt o serie de instituții în statul acesta care au mai multă competență sau sunt mai bine plasați pentru a verifica cum sunt donați acești bani, nemaivorbind de organele de drept. Problema care este – Comisia Electorală Centrală are dreptul, este obligată să facă acest control, această supraveghere, însă ea nu are specialiști.

Tare sper și este un obiectiv care urmează să fie realizat cât mai rapid de Comisia Electorală Centrală ca, cel puțin, să creăm o secție, o direcție din cinci-șapte persoane, inspectori financiari, care au capacitățile de a verifica, au studii contabile, pentru că eu am licență în drept. Eu nu mă pricep la cifre, m-ați prins că nu pot să vă spun exact suma bugetului pentru alegeri locale, eu mă pricep la norme juridice, nu mă pricep la cifre, cum pot să verific eu sau cum putem noi, membrii Comisiei Electorale Centrale, care suntem specializați mai mult în drept decât în fiscalitate, să verificăm aceste donații?

O altă problemă este publicarea datelor despre acești donatori persoane fizice. Și acum, în speranța că noua redacție a acestui tabel cu lista persoanelor donatori va fi aprobată de către comisie până la sfârșitul lunii august, vă spun cam cum va arăta acest tabel. Deci, datele ce țin de: nume, prenume; anul nașterii persoanei; locul de muncă, ocupația; sursa venitului din care face donația; este membru de partid sau nu este membru de partid – vor fi făcute publice, iar datele ce țin de domiciliu, noi le vom hașura în continuare, pentru că mi se pare nefiresc și periculos ca să fie făcută publică adresa cuiva. Cineva din varii motive - politice sau de ranchiună - să meargă la el acasă… Este periculos, din punctul meu de vedere. Și evident că IDNP-ul nu va fi făcut public și data nașterii.”

Europa Liberă: Vreau să vă întreb: cât de preocupată este autoritatea electorală atunci când este sesizată de către concurenții electorali referitor la aceste pomeni care se fac în timpul campaniei electorale? Am auzit foarte multe reproșuri, dar se pare că nu este un deznodământ nici aici, deși legea presupune că, dacă depășește o anumită sumă, poartă răspundere…

Sergiu Gurduza: „Pomeni electorale, vă referiți la coruperea alegătorilor?”

Europa Liberă: Exact la asta!

Sergiu Gurduza: „Ca să clarificăm cu pomenile electorale și coruperea alegătorilor, deci, da, normele legale permit cadouri mici.”

Europa Liberă: Pixuri, agende…

Sergiu Gurduza: „Niște instrumente de promovare, corect, cum ați spus Dvs.: pixuri, niște sacoșe, calendare, CD-uri, fulare, dar valoarea lor nu trebuie să fie mai mare de două unități convenționale, de 100 de lei.”

Europa Liberă: Da, exact.

Sergiu Gurduza: „Iată asta legiuitorul a considerat că nu reprezintă…”

Europa Liberă: Și dacă e mai mult, se pedepsește conform normei legale?

Sergiu Gurduza: „Da, așa este. Plus la asta, legiuitorul a interzis categoric ceea ce se numește băuturi alcoolice, produse alimentare, țigări – sunt categoric interzise de a li se oferi alegătorilor.”

Europa Liberă: Dar asta se face?

Sergiu Gurduza: „Și tot lucrul acesta se numește coruperea alegătorilor și lucrul acesta se face pentru că

procedurile de sancționare pe asemenea cazuri sunt complicate. Or, coruperea alegătorilor este infracțiune penală și ca să fie sancționat cineva pentru că a dat trei sticle de votcă la urma urmei, atunci trebuie procurorul să inițieze urmărire penală, procedura asta…”

Europa Liberă: Deci, o procedură anevoioasă?

Sergiu Gurduza: „Să deschidă un dosar penal, să meargă în instanța de judecată și să obțină hotărâre definitivă ca să-l sancționeze pe cineva pentru coruperea alegătorilor.”

Europa Liberă: Precedente nu-s?

Sergiu Gurduza: „Eu nu cunosc precedente și păcat că acest lucru nu este.”

Europa Liberă: Dar concurentul electoral include în suma de cheltuieli aceste pomeni electorale?

Sergiu Gurduza: „Din rapoartele verificate de către mine nu am văzut pe niciun concurent electoral să scrie sau să recunoască că „iată, eu am folosit suma de 10.000 de lei pentru a cumpăra hrișcă alegătorilor”, spre exemplu. Nu am văzut asemenea lucruri. Și probabil nimeni nu va recunoaște că a încălcat legea. Soluția din punct…”

Europa Liberă: Dar cazurile acestea sunt de față?

Sergiu Gurduza: „Sunt de față și noi toți le vedem. Chiar și Comisia Electorală Centrală, fiind sesizată de multe ori de observatori sau chiar de către concurenți electorali că, iată, acolo se întâmplă acțiuni de corupere a alegătorilor prin, cum spuneți Dvs., pomeni electorale, ce poate să facă Comisia Electorală Centrală? Să dea o avertizare și să transmită după formula asta pe care eu nu pot să o accept: „După competență - organelor de drept”.

Or, coruperea alegătorilor prin pomeni electorale s-a

întâmplat la noi și în ziua alegerilor, și în ultima săptămână dinaintea alegerilor. Până ce încep instituțiile statului a se mișca, după proceduri juridice, ziua alegerilor a trecut și deja pe nimeni nu mai interesează lucrul acesta. De asta, soluția din punctul meu de vedere și sper că aleșii poporului care au dreptul de a vota legi, de a adopta legi, reguli pentru noi, cetățenii, pentru toți cetățenii – chiar dacă suntem unii funcționari – să stabilească o diferențiere între pomenile electorale, cadourile electorale, astfel încât cadourile electorale să intre în sancțiunile administrative, contravenționale, deci, ca ele să fie ușor de pedepsit și atunci când vom pedepsi pe unu, doi, trei – lucrul acesta

se va liniști, pentru că nimeni nu va dori să ia un cadou electoral de 200-300 de lei, dacă va ști că pentru asta va urma să plătească o amendă de 10.000 de lei, spre exemplu.

Deci, ceea ce se numește cadouri electorale să intre în zona contravențiilor, iar coruperea politică mare să rămână în dimensiunea Codului Penal ca infracțiune penală și atunci vom stârpi și acest flagel de corupție.”